Puterea de cumpărare în România. Ce mai înseamnă 100 de lei

Ce mai poți face cu 100 de lei în 2026?

Articol de Monica Liche, 24 martie 2026, 16:53

Discutăm despre cum se transformă tensiunile geopolitice în facturi mai mari, despre inflație, putere de cumpărare și despre cât mai valorează, de fapt, banii, cu economistul Adrian Negrescu, analist economic, invitatul lui Răzvan Ursuleanu în Comunitate.

Ce poți cumpăra cu 100 de lei

Adrian Negrescu, analist economic, a realizat o listă a cumpărăturilor pe care le putem achiziționa cu 100 de lei, cu ajutorul  inteligenței artificiale. Bugetul de 100 de lei nu mai acoperă cumpărături obișnuite, ci strict necesarul de bază. Lista de produse indică o strategie de minim, nu de confort. Cantitățile sunt pentru o persoană singură.  Realitatea de la raft confirmă o restrângere clară a consumului.

 „Pâine, două bucăți, 8 lei. Lapte, un litru, 7 lei. Ouă, 10 bucăți, 12 lei. Ulei, un litru, 7 lei. Făină și mălai, câte 4 lei. Cartofi, 2 kg, 8 lei. Ceapă, 1 kg, 4 lei. Carne de pui, 22 de lei kilogramul. Paste, 5 lei. Brânză, 14 lei. Mere, 5 lei kilogramul.”

Structura acestui buget funcționează doar în condiții limitate. Este gândită pentru consum individual. În momentul în care apare o familie, costurile se multiplică. Produsele de bază nu mai pot fi împărțite eficient. Cheltuielile fixe cresc. Flexibilitatea dispare.

„Toate cantitățile acestea se referă la o persoană. Dacă vorbim de o familie, lucrurile se schimbă radical. Costurile cresc și nu mai poți susține același nivel de consum.” 

 Scăderea reală a puterii de cumpărare

Creșterea prețurilor nu este uniformă ca impact. Media generală ascunde diferențe majore între categorii sociale. Veniturile fixe sunt cele mai afectate. Ajustările salariale nu acoperă ritmul inflației. Estimarea generală indică o pierdere semnificativă într-un interval scurt.

„Puterea de cumpărare a scăzut undeva între 15 și 20% în medie. Pentru categoriile defavorizate, scăderea este și mai mare.”

Presiunea este pusă pe pensionari și pe cei cu venituri mici.

Structura consumului determină impactul real. Cei care cheltuiesc majoritar pe produse de bază resimt direct creșterile de preț. Medicamentele și utilitățile au crescut accelerat. Lipsa indexării veniturilor amplifică problema.

 „Dacă luăm în calcul categoriile defavorizate, cum sunt pensionarii, acolo deprecierea puterii de cumpărare este și mai mare. Ei au un specific de consum: cheltuiesc în principal pe produse de bază, care s-au scumpit semnificativ. Vorbim despre medicamente, al căror preț a explodat în ultimul an, dar și despre utilități. Facturile la întreținere, gaze și curent au crescut considerabil în ultima perioadă.”

 Familiile cu copii, costuri în creștere accelerată

Creșterea costurilor nu se oprește la alimente. Educația, îmbrăcămintea și consumul zilnic al copiilor adaugă presiune suplimentară. Diferențele de preț între produse pentru copii și adulți au dispărut.

„Apoi, familiile cu copii. Acolo creșterea este semnificativă. Gândiți-vă ce înseamnă să duci copiii la școală și să le cumperi tot ce au nevoie: rechizite, jucării, haine. Toate acestea s-au scumpit foarte mult în ultima perioadă. Cel puțin pe zona de îmbrăcăminte, nu mai există diferențe mari între hainele pentru copii și cele pentru adulți, mai ales în magazinele din Capitală. Asta pune o presiune serioasă pe familiile cu venituri mici.”