Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim, închisă vizitatorilor din motive de securitate

Articol de arionmihaela, 20 martie 2026, 15:46

Biserica Sfântului Mormânt şi celelalte locuri sfinte din Oraşul Vechi din Ierusalim sunt închise vizitatorilor de mai multe săptămâni, pe fondul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu, ceea ce a stârnit îngrijorare în rândul creştinilor din întreaga lume, relatează joi Greek Herald.

Autorităţile israeliene au închis lăcaşul de cult pentru public începând cu 28 februarie, ‘în conformitate cu directivele naţionale de urgenţă’, după cum a transmis Reuters în ziua în care Israelul şi SUA au atacat Iranul, iar accesul la principalele locuri sfinte din Oraşul Vechi – centrul istoric fortificat al oraşului, unde se află situri religioase importante pentru toate cele trei religii abrahamice – este restricţionat.

Un purtător de cuvânt al poliţiei israeliene a confirmat la 5 martie pentru AFP că toate locurile sfinte, inclusiv Biserica Sfântului Mormânt, rămân închise vizitatorilor, indiferent de confesiune.

Această măsură preventivă a fost întărită luni, 16 martie, când fragmente provenite din rachete balistice lansate de Iran şi resturi ale interceptorilor israelieni care le-au doborât au căzut în jurul Oraşului Vechi, în apropierea unora dintre cele mai sacre locuri creştine, musulmane şi evreieşti, situate în partea de est a oraşului, predominant arabă.

Nu au fost raportate victime sau pagube majore la Biserica Sfântului Mormânt sau la Esplanada Moscheilor, cunoscută de musulmani drept complexul Al-Aqsa şi de evrei drept Muntele Templului, un sit sensibil pentru ambele religii.

Incidentul arată de ce autorităţile israeliene au decis să restricţioneze accesul public în timpul războiului cu Iranul, a comentat dpa, relatând evenimentul.

Muntele Templului, cu Domul Stâncii şi Moscheea Al-Aqsa, este al treilea cel mai sfânt loc din Islam. Pentru evrei, Muntele Templului, împreună cu Zidul Plângerii, este cel mai sacru loc, deoarece aici au existat cândva două temple evreieşti. Biserica Sfântului Mormânt se află pe locul unde, potrivit tradiţiei creştine, Iisus a murit şi a înviat. Este considerată cel mai sfânt loc din creştinism.

Chiar dacă vizitatorii şi pelerinii nu au acces, slujbele continuă în mod restrâns, cu participarea monahilor şi a câtorva credincioşi locali, iar sosirile de pelerini au încetat odată cu izbucnirea conflictului, conform site-ului oficial al Patriarhatului Greco-Ortodox de Ierusalim (Patriarhia Ierusalimului). Bisericile greacă ortodoxă, armeană apostolică şi romano-catolică sunt proprietarii tradiţionali şi administratorii Bisericii Sfântului Mormânt şi desfăşoară singure slujbele regulate, în baza acordului cunoscut sub numele de ‘Status Quo’.

Biserica, despre care se crede că adăposteşte atât Golgota, locul răstignirii lui Iisus, cât şi mormântul său, este un punct de referinţă esenţial al credinţei creştine, ceea ce face restricţionarea accesului public cu atât mai semnificativă în perioada Postului Mare, pregătirea pentru Paşte.

Au fost întrerupte şi pelerinajele şi practicile religioase tradiţionale, precum parcurgerea Drumului Crucii (Via Dolorosa). Liderii religioşi afirmă că durata restricţiilor pentru vizitatori este fără precedent, subliniind că, chiar şi în timpul conflictelor anterioare sau al pandemiei de COVID-19, slujbele au continuat în interior.

Sunt în desfăşurare discuţii cu autorităţile israeliene pentru a permite organizarea unor ceremonii limitate în Săptămâna Mare şi Paşte, în funcţie de calendarul fiecărei biserici: Paştele catolic pe 5 aprilie, Paştele ortodox pe 12 aprilie şi Paştele armean pe 19 aprilie.

Conform Greek Herald, închiderea a stârnit îngrijorări în Grecia cu privire la transportul Focului Sfânt, o tradiţie esenţială de Paşte. Oficialii afirmă că ‘Focul Sfânt va ajunge în ţară în orice condiţii’, în ciuda interdicţiilor de circulaţie, a limitelor privind adunările şi a închiderilor periodice ale spaţiului aerian.

Situaţia a readus în atenţie apelurile Vaticanului pentru acordarea unui statut special internaţional garantat pentru Ierusalim, menit să protejeze accesul la locurile sfinte şi să păstreze caracterul religios al oraşului.