Surse din ELCEN spun că au blocat conturile Termoenergetica! Intră Primăria Capitalei în insolvență?
Articol de arionmihaela, 18 martie 2026, 12:15
Conform unor surse apropiate Electrocentrale București S.A. (ELCEN), principalul producător de energie termică și electrică din București ar fi poprit conturile Companiei Municipale Termoenergetica Bucureşti S.A. (CMTEB).
Asta deoarece CMTEB are o datorie de 1,4 miliarde de lei către ELCEN.
La rândul său, ELCEN are datorii către proprii săi furnizori, de gaze naturale, în principal, iar, dacă nu își va putea plăti aceste datorii, compania aparținând Ministerului Energiei va intra direct în faliment, pentru că s-a mai aflat odată în insolvență.
Principalul risc este acela al pierderii fondurilor nerambursabile pentru retehnologizarea CET-urilor ELCEN, după cum avertiza chiar primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu.
Pe de altă parte, surse din Primăria Capitalei, susțin că ar exista un Raport al Corpului de control al primarului general, elaborat în urma unui control efectuat la CMTEB, în timpul mandatului primarului interimar al Capitalei Stelian Bujduveanu.
Raportul ar semnala nereguli semnificative la Compania Municipală Termoenergetica, precum emiterea de facturi cu erori pentru beneficiarii sistemului centralizat de încălzire, funcționarea companiei pe baza unui soft “clonat”, pierderi nete de peste 200 de milioane de lei, în anul 2024, o datorie totală ce ar depăși activele CMTEB cu peste 450 de milioane de lei, 9,4 milioane de lei, aproape 2 milioane de euro, plăți efectuate fără o justificare clară, într-un cont numit “decontări în curs de clarificare”, circa 1 milion de euro, provizii pentru beneficiile salariaților care urmează să iasă la pensie, care nu ar fi fost stabilit de către un expert și, nu în ultimul rând, creșteri salariale succesive pentru directorul general al CMTEB.
Tot primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, atrăgea atenția asupra datoriilor imense pe care CMTEB și STB le au – și STB are o datorie de 1,6 miliarde de lei, și asupra faptului că, în lipsa unei finanțări suficiente, realizabile prin creșterea cotelor defalcate repartizate din bugetul național, Municipalitatea ar putea ajunge în incapacitate de plată, în luna aprilie.
“Mă aștept la niște cote foarte proaste, pe luna aceasta (… martie n.r.), adică banii care vin de la buget (…național n.r.). Bucureștiul este orașul care contribuie cu inter 35-40% la bugetul național.
În luna aprilie, avem un vârf de plată de 150 de milioane, care se adaugă la ceea ce, oricum, trebuie să plătim, lunar, care sunt bani din obligațiuni emise, în urmă cu 20 de ani. Au fost rostogolite, an de an, și nu mai puteam să le rostogolim, pentru că nu îți permite legea.
Atrag atenția Guvernului, atrag atenția Parlamentului, într-un mod cât se poate de serios, că, în luna aprilie, dacă reușim să evităm incapacitatea de plată, în luna martie, în luna aprilie – dacă nu vom fi avut bugetul național, să mai crească puțin cotele (…defalcate din impozitul,pe venit n.r.), Primăria Capitalei va fi în incapacitate de plată”, declara Ciprian Ciucu.
Datele financiare oficiale îi dau dreptate edilului, arătând ca situația este și mai gravă, deoarece datoriile totale ale Primăriei Municipiului București (PMB) nu doar că nu au scăzut, în ultimii ani, ci au crescut, continuu, iar instituția ar putea fi considerată în insolvență, conform Legii 273/2006 privind finanțele publice locale.
Astfel, dacă, în 2020, la începutul mandatului primarului general Nicușor Dan, Primăria Capitalei avea datorii de aproximativ 6,8 miliarde lei, dintre care 3,2 miliarde erau restante de prea mult timp, în accepțiunea Legii 273/2006, adică de peste 120 de zile, la sfârșitul anului 2023, totalul datoriilor trecuse de 7,3 miliarde lei, iar cele vechi, care depășiseră limita celor 4 luni, ajunseseră la 5 miliarde de lei.
Datele pentru 2024 și 2025 nu sunt încă disponibile, dar reiese clar că Primăria Municipiului București acumulase datorii istorice, în loc să le reducă, iar în ultimii doi ani, cu siguranță, acestea nu au fost plătite.
Iar, în conformitate cu Legea 273/2006 privind finanțele publice locale, dacă restanțele de peste 120 de zile depășesc jumătate din valoarea bugetului anual, instituția e considerată insolventă.
La un buget de 8,3 miliarde lei în 2023, PMB depășea acest prag, încă de acum trei ani.
În context, trebuie amintit faptul că Primăria Municipiului București își formează bugetul preponderent din cotele defalcate din impozitul pe venit alocate de la bugetul național, prin Ministerul de Finanțe.
Așadar, bugetul Municipalității nu poate fi adoptat decât după adoptarea bugetului național, iar, până la adoptarea noului buget, PMB poate cheltui, în fiecare lună, doar 1/12 din bugetul anului trecut.

Termoenergetica/ facebook

arhiva


Termoenergetica
Autor Mircea Apostolescu