Motorina din România, mai scumpă decât ar indica piața, potrivit unei analize AEI
Articol de bucurestifm, 5 martie 2026, 10:39
Prețul motorinei la pompă din România este, în medie, cu aproximativ 10 bani pe litru peste nivelul justificat de costurile reale ale pieței, susține Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), într-o analiză publicată joi.
Potrivit specialistului, diferența nu este una dramatică, însă devine semnificativă la nivelul întregii economii, având în vedere consumul anual ridicat de carburant. “Într-o economie care consumă milioane de tone de carburant anual, chiar și această marjă aparent mică devine relevantă”, explică analistul.
România este al doilea producător de țiței din Europa și dispune de o infrastructură petrolieră bine dezvoltată, cu rafinării, acces la importuri maritime prin Marea Neagră și o rețea logistică de conducte care leagă porturile de rafinării și depozite interne. În mod normal, o astfel de structură ar trebui să contribuie la stabilizarea prețurilor carburanților și la reducerea fluctuațiilor pieței internaționale.
Analiza realizată de AEI arată că sistemul de aprovizionare cu petrol și produse petroliere din România funcționează pe trei niveluri: producția internă și importurile curente, stocurile comerciale ale companiilor și stocurile strategice obligatorii ale statului. Acest model este similar celui utilizat în majoritatea statelor membre ale Uniunea Europeană.
România consumă anual aproximativ 10 milioane de tone de țiței, însă producția internă acoperă doar 2,9 milioane de tone. Astfel, circa 70% din necesar provine din importuri, în principal din Kazahstan, Azerbaidjan și Irak.
În ceea ce privește motorina, aceasta reprezintă principalul carburant al economiei românești, cu un consum anual estimat la aproximativ 6,6 milioane de tone. O parte importantă a acestui consum este acoperită fie prin importuri directe de motorină, fie prin rafinarea locală a țițeiului importat.
România dispune de trei rafinării majore: Petromidia (Rompetrol), cu o capacitate de aproximativ 4,8 milioane de tone pe an, Petrobrazi (OMV Petrom), cu circa 4,5 milioane de tone pe an, și Petrotel (Lukoil), cu aproximativ 2,7 milioane de tone anual. Capacitatea totală de rafinare ajunge la circa 12 milioane de tone pe an, suficientă pentru a acoperi mare parte din consumul intern și pentru exporturi regionale.
Potrivit analizei, simularea fluxurilor de aprovizionare pentru perioada decembrie 2025 – februarie 2026 indică o piață stabilă. Stocurile comerciale de motorină sunt estimate la aproximativ 450.000 de tone, echivalentul a 25-27 de zile de consum în sezonul rece, în timp ce rafinăriile procesează lunar aproximativ 900.000–950.000 de tone de țiței.
Chiar dacă prețul petrolului a crescut în ultimele luni, Chisăliță consideră că scumpirea nu este suficientă pentru a explica nivelul actual al prețurilor la pompă. Conform calculelor AEI, prețul mediu al motorinei ar fi trebuit să ajungă la aproximativ 8,35 lei pe litru la începutul lunii martie 2026.
În realitate, datele publicate de platforma PecoOnline arată că, la 5 martie 2026, prețul mediu al motorinei în România era de aproximativ 8,45 lei pe litru, cu circa 10 bani peste nivelul estimat al costurilor.
La nivelul consumului anual, această diferență aparent mică poate genera costuri suplimentare de sute de milioane de lei, suportate indirect de transportatori, agricultori, industrie și, în final, de consumatori.
Analiza AEI arată că din cei 10 bani în plus pe litru, aproximativ 3,5 bani ajung la bugetul de stat, iar 6,5 bani reprezintă venituri suplimentare pentru companii. În același timp, statul încasează și venituri mai mari din TVA ca urmare a creșterii prețurilor.
În acest context, președintele AEI consideră că ar fi util ca Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor și Consiliul Concurenței să analizeze evoluția marjelor comerciale din sectorul distribuției de carburanți, pentru a crește transparența privind formarea prețului la pompă.
“Într-o economie dependentă de transportul rutier, prețul motorinei nu este doar o problemă energetică, ci una care afectează întreaga economie”, a mai subliniat Dumitru Chisăliță.
