#StaiSigurPeNet: Cum ajung adolescentii tristi, nelinistiti si anxiosi din cauza statului excesiv pe internet | AUDIO

Articol de Vicentiu Andrei, 4 martie 2026, 13:18

Stări de tristețe, neliniste si anxietate.
Le încearcă adolescenții dar și cei maturi, dupa timp îndelungat, petrecut în mediul online.
Asta inseamnă că am experimentat FOMO, o formă modernă de anxietate.

Psihologul clinician și psihoterapeutul Daniel Drăgulescu explică fenomenul și cum ne afectează:

“FOMO este un acronim care vine din limba engleză și este practic prescurtarea pentru Fear Of Missing Out sau tradus în limba română frica de a rata sau de a pierde. Și aici a rata sau a pierde se referă la pierdea anumite experiențe, anumite oportunități, informații care sunt cumva importante pentru noi sau cumva potențialul de a ne face viața mai bună. În principal la asta se referă FOMO.

E o experiență umană comună, adică cu toții experimentăm FOMO la un moment dat și cu toții am experimentat-o întotdeauna, dar are tendința totuși de a părea mai mult, mai frecvent și mai intens în contextul consumului de social media. Legătura dintre FOMO și consumul problematic de social media merge în ambele direcții. Adică FOMO are potențialul de a accentua consumul de social media, dar și viceversa.

Consumul de social media are potențialul de a exacerba FOMO, această frică. Și anume, atunci când intru pe Instagram și văd postări de la diferiți oameni, prieteni, cunoștințe, vedete, așa mai departe, văd postări de la aceștia cu activitățile pe care le fac ei, experiențele pe care le au și sunt niște experiențe destul de interesante, când ne punem pe Instagram sau pe Facebook acele experiențe interesante. Și ajung în poziția de a-mi compara cumva uzualul, cotidianul, normalul vieții mele cu extraordinarul acestor oameni.

Și stau să mă gândesc în momentul acela, sau este posibil să ajung la concluzia că eu pierd niște lucruri, niște lucruri importante și relevante cumva, distractive poate, sau niște oportunități. Asta e una dintre direcții. Mai apoi, experimentând frica aceasta de a arata acest FOMO, simt o presiune pe mine, aproape ca o compulsie, de a-mi verifica tot mai des platformele de socializare, de a-mi verifica telefonul pe scurt, ca să văd ce s-a mai întâmplat în încercarea cumva de a-mi potoli această frică să nu pierd anumite lucruri.

Este un cerc vicios cumva. Fiecare dintre aceste elemente îl influențează pe următorul și viceversa. Și se creează un cerc vicios care poate cumva să crească și să tot crească și să tot crească.

Este în sine FOMO, frica de a pierde ceva care poate să fie problematică atunci când capă din niște intensități foarte ridicate și rămâne pentru o perioadă lungă de timp. Dar, de asemenea, poate să genereze mai apoi și alte efecte psihologice negative, cum ar fi, spre exemplu, o stare deprimată. Nu vreau să spun depresie, acela este un termen clinic și înseamnă puțin altceva, dar o stare mai degrabă deprimată.

Dacă mă uit pe aceste platforme, compar normalul vieții mele cu extraordinarul vieții altora și ajung la concluzia că eu îmi risipesc cum viața, nu o trăiesc atât de mult sau pierd niște oportunități importante, bineînțeles că asta o să aibă un efect mai degrabă negativ asupra dispoziției mele și o să mă simt trist. Voi fi destul de trist, voi alinge la o dispoziție mai degrabă declimată și, de asemenea, poate să aibă un efect negativ asupra stimei de sine, asupra păririi pe care o am eu despre mine. Din moment ce toată lumea din jur pare că trăiește o viață mult mai bună și mult mai interesantă decât mine, pot să trag concluzia că eu nu sunt foarte valoros sau nu sunt o persoană foarte bună.

Deci poate să aibă și aceste efecte negative asupra stimei de sine, respectiv asupra dispoziției, o dispoziție depresivă. Și mai sunt, bineînțeles, și multe alte efecte. Studiile încă cercetează, dar acestea sunt poate cele mai evidente și primele care merită menționate.

Pentru a nu ajunge într-o situație extremă, există anumite semnale de alarmă care să ne indice că niște lucruri încep să ne scape de sub control, de care să ținem cont pentru a schimba ceva până nu este prea târziu? Da, atunci când vorbim despre FOMO și consumul cumva problematic de social media, e o idee bună să ne gândim ca și cum fiecare dintre noi ne aflăm pe un continu, pe o axă de la deloc problematic la extrem de problematic. Fiecare dintre noi ne aflăm undeva pe axa asta cel puțin aceea care consumăm social media. Acum, momentul în care devine problematic este momentul în care începe să intervenă în buna noastră funcționare în viața de zi cu zi.

Asta înseamnă momentul acela în care poate petrec atât de mult timp pe social media încât nu mai pot să mai fac față solicitărilor profesionale sau academice sau nu mai ofer suficient de mult timp acestora sau poate ignor relațiile din viața mea de zi cu zi ca să petrec timp pe social media. Deci acesta este un semn, momentul în care începe cumva să interfereze cu buna mea funcționare, e un semn că lucrurile încep să cape de niște nuanțe nu neapărat foarte pozitive. Un al doilea indicator este această frică care dacă devine cumva foarte persistentă și simțim constant presiunea și nevoia de a scoate telefonul din buzunar și a verifica, s-ar putea ca această frică să înceapă să capete o dimensiune măricică, să spunem așa.

Principalul indicator este atunci când afectează funcționalitatea, dacă interferează cu funcționalitatea noastră, cu abilitatea noastră de a ne conduce viața bine atunci deja putem să vorbim despre un consum problematic. Ce am putea face noi pentru a determina, să-i spune așa, gradul de FOMO pe care îl avem? Crezi că ne-ar ajuta poate să ne stabilim o dată pe săptămână, pe lună, un timp din acesta în care să închidem toate rețelele de socializare și să stăm noi cu noi să vedem cum ne simțim, ne-ar ajuta un astfel de exercițiu? Da, poate să fie un exercițiu interesant. Ideea pe care o propui tu, cred că poate să fie în orice caz un moment de autoreflecție care cred că are o valoare în sine și da, să facem asta o dată pe săptămână, să închidem telefonul sau să-l punem undeva departe de noi și să vedem cum ne simțim eventual, ce gândim în momentele acelea.

Este posibil ca asta să fie o experiență și un moment de autoreflecție care să ne spună câte ceva despre unde stăm în raport cu acest consum, legătură cu FOMO și așa mai departe. Da, e o propunere destul de interesantă pe care chiar aș încuraja oascutătorilor dacă vor să încerce ceva de genul ăsta. Vrem să vedem cum ne simțim noi fără acces la rețelele de socializare, ce gândim, ce simțim, cât putem rezista, ce timp să ne propunem? Cred că variază iarăși de la persoană la persoană.

Cumva ca un suport pentru a decide ce timp ar fi mai bine pentru mine să încerc o astfel de experiență, aș sugera fiecarei persoane să se întrebe cam ce timp ar fi incomod pentru mine și să aleagă cea mai mică valoare. Ce timp presupun eu ca ar fi incomod pentru mine? Ar fi o oră, cinci ore și să iau primul răspuns. Exemplul tău este foarte bun pentru că mă gândesc că și asta ar putea să ne dea de înțeles despre cum stăm noi în raport cu acest fenomen, FOMO.

Dacă alegem 10 minute și ne gândim că 10 minute, nu știu dacă o să rezist, este și acesta un indiciu. Da, da, da, foarte bine punctat. Într-adevăr, dacă îmi setez 10 minute și mi se pare a fi o experiență dificilă 10 minute, este foarte diferit decât situația în care îmi spun două zile.

Și da, poate să fie un indicator, într-adevăr, poate să fie un indiciu. Foarte bine punctat.”

Interviul face parte din campania “Stai sigur pe net” – o inițiativă națională de conștientizare realizată de Radio România.
Aceasta aduce în atenție riscurile reale ale utilizării internetului și social media de către copii și adolescenți.