Ce ar păți Bucureștiul dacă s-ar repeta cutremurul din 1977?

Articol de Mircea Apostolescu, 4 martie 2026, 11:38

Clădirile construite după 1977 sunt cele mai sigure. În București, sunt deschise 14 șantiere de consolidare, dintre care cinci ar trebui să se finalizeze, anul acesta.

Tot anul acesta, ar putea demara între cinci și zece noi șantiere de consolidare, dacă proprietarii vor fi de acord să se mute din imobilele respective. Finanțarea lucrărilor de consolidare este asigurată prin Programul Național de Consolidare, derulat de Ministerul Dezvoltării, a declarat pentru București FM directorul general al Administrației Municipale pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCFRS), Răzvan Munteanu.

La 49 de ani de la cutremurul din 4 martie 1977, Bucureștiul rămâne una dintre capitalele europene cele mai expuse riscului unui seism major, o Capitală europeană a cutremurelor, dacă ar exista un asemenea titlu.

Cutremurul din 4 martie 1977 nu a fost primul de o asemenea magnitudine care a lovit Bucureștiul, ci se înscrie într-o serie de cutremure.

Astfel, din cronicile Bisericii Ortodoxe, aflăm despre cutremurul din 26 octombrie 1802, când “au căzut turnuri de la sfintele biserici, iar alte biserici au căzut de tot”.
Tot atunci, “s-a rupt turnul cel înalt, Colțea”, care era mandria orașului, “iar din casele boierești si din cele de obște, puține au scăpat zdravene”, spune cronicarul.
Cutremurul din 1802 a fost estimat de specialiști la o magnitudine de 7,9 pe scara Richter.

36 de ani mai târziu, pe 23 ianuarie 1838, capitala Țării Românești este lovită de un nou seism, a cărui magnitudine a fost estimată de specialiștii din prezent la circa 6,7-6,9 grade. Acesta a dărâmat numai 36 de case, au murit numai opt oameni, iar alți 14 au fost răniți, potrivit cronicilor vremii.

La pește 100 de ani de la seismul din 1838, pe 10 noiembrie 1940, se producea un cutremur, în Vrancea, la o adâncime de 133 km, cu magnitudinea de 7,4 pe scara Richter. S-au înregistrat, atunci, la nivel național, 1000 de morți și 4000 de răniți.

Acum 49 de ani, cutremurul din 4 martie a făcut 1571 de morți, dintre care 1424 doar în București.

Au mai urmat cutremure puternice în 1986, 1992 și multe alte seisme de intensități mai mici.

Desigur, pericolul seismic este dat atât de așezarea Bucureștiului, aproape de zona seismică Vrancea, dar și de fondul construit vechi, cladiri cu o inaltime de peste P+5, construite inainte de 1977, când au fost modificate standardele de rezistență seismică, și chiar înainte de 1940, când aceste standarde nu existau.

Există 14 zone de risc seismic in București, zone mai expuse pericolului, în caz de seism și altele ceva mai sigure, în funcție de accelerația si perioada de vibrație pe care pământul o are, în cazul unui seism de 7,5 pe scara Richter.

Astfel, în zonele cele mai periculoase, accelerația atinge 300 cm/secundă la pătrat, iar perioada de vibrație poate fi între 0,5 și 0,83 secunde. Cartierele cele mai sigure sunt cele în care accelerația atinge doar 200 cm/secundă la pătrat.

Cele mai vulnerabile zone sunt cele din nordul orașului, precum Otopeni, Băneasa, Casa Presei, Damaroaia sau Pantelimon, Periș, Bolintin, Măgurele.

Cartierele Militari, Drumul Taberei, Cotroceni, Casa Poporului, Balta Albă, 1 Mai -Titulescu și Tei-Floreasca prezintă un risc mediu, în vreme ce zonele de sud, precum Vitanul, Berceniul sau Republica prezintă riscul cel mai scăzut.

La 49 de ani de la cutremurul din 4 martie 1977, în București, sunt deschise 14 șantiere de consolidare.

Foto: Facebook/Stelian Bujduveanu

Un șantier a fost finalizat și este în curs recepția finală, iar alte patru sau cinci șantiere vor fi finalizate, în cursul acestui an, potrivit directorului general al Administrației Municipale pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS), Răzvan Munteanu.

Ar putea demara, tot în acest an, între cinci și zece noi șantiere de consolidare, pentru care au fost parcurse toate etapele premergătoare, există și finanțare, însă demararea lucrărilor depinde de acordul proprietarilor de a se muta din respectivele imobile, mai spune șeful AMCCRS.

Pe de altă parte, există, în momentul de față o coerență a demersului de consolidare, dată de finanțarea prin Programul Național de Consolidare, derulat de către Ministerul Dezvoltării, consideră Răzvan Munteanu.

În ceea ce privește evaluarea vizuală rapidă, anul acesta vor fi evaluate de catre Primaria Municipiului Bucureşti, prin AMCCRS, cel puțin 15 mii de clădiri, potrivit șefului AMCCRS.

Pentru derularea evaluării vizuale rapide, AMCCRS a primit un grant, în valoare de 500 de mii de euro, de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, finanțarea fiind, astfel, asigurată.

În context ar mai trebui menționat faptul că, potrivit unui Raport al Băncii Mondiale, în București circa 20 de mii de clădiri s-ar afla în risc seismic.