Cât ne costă deficitul? Avertismente pentru 2026–2027
Articol de bucurestifm, 27 februarie 2026, 13:40
Deficitul bugetar, presiunile asupra datoriei publice și sensibilitatea piețelor financiare au fost principalele teme discutate la conferința „România de facto: Realități și perspective 2026”, desfășurată la Arenele BNR din București.
Cât ne costă de fapt deficitul?
Potrivit lui Ștefan Nanu, director general al Trezoreriei Statului, strategia de finanțare depinde în primul rând de nivelul deficitului bugetar.
La acesta se adaugă necesarul de refinanțare a datoriei ajunse la scadență și condițiile din piețele financiare.
După șase ani consecutivi cu deficite de peste 6% din PIB, datoria publică a ajuns la aproximativ 60% din PIB. În paralel, cheltuielile cu dobânzile depășesc 3% din PIB.
Un necesar mare de finanțare înseamnă presiune acumulată și costuri mai ridicate.
Acum este momentul ca România să atragă fonduri: „Anul acesta avem un context foarte bun de finanţare, care ne pune în poziţia favorabilă de a ne atinge obiectivul de reducere a costurilor”, a afirmat Ștefan Nanu.
Piețele sunt primele care reacționează
Un avertisment ferm a venit din partea lui Eugen Rădulescu, consilier al Guvernatorului BNR. Acesta a subliniat că piețele financiare sunt sensibile la orice semnal de instabilitate sau lipsă de disciplină fiscală, iar rezultatul se vede imediat în costurile de finanțare ale statului.
Chiar și decizii cu impact bugetar redus pot influența percepția investitorilor dacă transmit un mesaj negativ privind sustenabilitatea finanțelor publice.
Într-un context tensionat, aceste semnale se traduc direct în dobânzi mai mari și presiune pe cursul de schimb.
Un exemplu care s-a transpus pozitiv a fost „momentul în care s-a anunţat că a fost respinsă de Curtea Constituţională contestaţia privind pensiile magistraţilor, pieţele au reacţionat imediat, îmbunătăţind dobânzile pe care le plăteşte România“, a spus Eugen Rădulescu.
Predicțiile pentru viitor
Tema riscului suveran pentru 2026 a fost analizată de Monica Dudian, profesor Academia de Studii Economice, în timp ce Florin Andrei, fost Secretar de stat, a abordat competitivitatea României în contextul geopolitic.
El a atras atenția că România se află într-un punct critic dacă nu își menține cursul de stabilitate: „Este ultimul tren pe care putem să-l luăm.”
România are nevoie de predictibilitate, disciplină fiscală și transparență în deciziile economice.
În lipsa acestora, piețele taxează rapid orice derapaj. Iar 2026–2027 sunt ani decisivi pentru stabilizarea finanțelor publice și pentru consolidarea încrederii investitorilor.
Autor: Radu Denisa-Mihaela
