BCU “Carol I” sărbătoreşte 150 de ani de la naşterea lui Constantin Brâncuşi prin simpozionul “Eu am făcut piatra să cânte”

Articol de arionmihaela, 18 februarie 2026, 16:28

Miercuri, 18 februarie 2026, Biblioteca Centrală Universitară ‘Carol I’, în colaborare cu Academia Oamenilor de Ştiinţă din România, a organizat simpozionul ‘Constantin Brâncuşi, creatorul sculpturii moderne – Eu am făcut piatra să cânte’, dedicat celebrării celor 150 de ani de la naşterea sculptorului.

Sesiunea plenară, moderată de conf. univ. dr. Mireille Rădoi, directorul general al BCU ‘Carol I’, şi prof. ing. dr. Doina Banciu, preşedintele AOŞR, a reunit reprezentanţi ai comunităţii academice şi ai mediului francofon.

Prof. univ. dr. ing. Doina Banciu a prezentat operele lui Brâncuşi şi a explicat de ce simpozionul poartă titlul ‘Eu am făcut piatra să cânte’, evidenţiind echilibrul dintre rigoarea tehnică şi poezia creaţiei.

Madame Isabelle Perot, directorul general al Institutului Francez din România, a subliniat importanţa consolidării dialogului dintre România şi Franţa prin intermediul unor ambasadori culturali precum Brâncuşi, arătând că astfel de punţi devin durabile prin colaborarea cu instituţii din domeniul educaţiei, precum Biblioteca Centrală Universitară ‘Carol I’ sau Agenţia Universitară a Francofoniei.

‘Astăzi am ales să vorbesc despre Brâncuşi din perspectiva mea de jurist. Nu sunt critic de artă şi nu pretind să interpretez opera sa, însă parcursul lui este relevant pentru profesia juridică: un tânăr care pleacă dintr-un sat din Gorj ajunge la Paris fără resurse, fără relaţii, şi îşi construieşte o reputaţie globală, creând atelierul său şi impunându-şi stilul.

În 1926, sculptura ‘Pasărea în văzduh’ a fost supusă unui proces vamal în Statele Unite, în care autorităţile au contestat statutul său de operă de artă. Contrar regulilor vremii, sculptura fusese clasificată ca obiect industrial. Brâncuşi, sprijinit de Edward Steichen, a demonstrat că opera sa reprezintă artă abstractă. Instanţa a recunoscut legitimitatea acestei forme de expresie, deschizând calea pentru o redefinire juridică a artei moderne.
Această decizie nu a fost doar un succes personal al sculptorului; a avut un impact global, influenţând piaţa de artă şi modul în care creativitatea este protejată legal. Brâncuşi ne arată că inovaţia are nevoie de protecţie juridică şi că libertatea de a crea necesită un cadru care o apără.

Parcursul său ne aminteşte că rădăcinile şi universul său românesc se intersectează cu Franţa şi cu scena internaţională, iar această punte produce excelenţă. În acest context, Brâncuşi nu este doar un creator de forme: el este un simbol al curajului de a merge înainte, de a vedea diferit şi de a crea în condiţii care să respecte demnitatea operei sale, a declarat Dana Gruia-Dufaut, consilier al francezilor din străinătate.

Brâncuşi este un nume de patrimoniu naţional şi universal. Totuşi, trebuie să conştientizăm că ne recunoaştem valorile, de multe ori, abia după ce creatorii lor nu mai sunt printre noi sau după ce au fost validaţi în afara graniţelor. Acelaşi tipar îl regăsim în parcursul lui Caragiale, Enescu sau Celibidache. Dacă ne dorim să avem ambasadori culturali de valoare, trebuie să discutăm despre infrastructură, acces la resurse şi platforme de afirmare, şi mai ales despre încredere acordată la timp. Tinerii creatori au nevoie de condiţii şi instituţii coerente, predictibile şi responsabile, nu doar de elogii postume.

Biblioteca Centrală Universitară ‘Carol I’ a fost fondată prin viziunea Regelui Carol I tocmai pentru a sprijini formarea tinerimii universitare şi pentru a le oferi spaţii în care să-şi construiască parcursul creativ fără a fi nevoiţi să plece în căutarea recunoaşterii.

Astăzi, sărbătorim curajul de a vedea diferit, de a merge înainte şi de a crea. Aceasta este responsabilitatea noastră: să susţinem valorile autentice atunci când sunt în formare, nu doar când sunt consacrate’, a declarat conf. univ. dr. Mireille Rădoi, directorul Bibliotecii Centrale Universitare ‘Carol I’.