Cum schimbă digitalizarea performanța Generației Z și dinamica relațiilor sociale
Ne petrecem o mare parte din viață în fața ecranelor, iar informația circulă în fragmente scurte, rapide, ușor de consumat. În același timp, apar date care arată o stagnare sau chiar o scădere a unor abilități cognitive în rândul Generației Z. Discutăm despre cum ne transformă digitalizarea, ce efecte are asupra relațiilor, învățării și muncii și dacă ne aflăm în fața unei schimbări inevitabile sau a unei crize sociale care cere ajustări serioase,cu Alexandru Dincovici, sociolog și antropolog, invitatul Ioanei Brușten, În Comunitate.
Articol de Monica Liche, 17 februarie 2026, 16:32
IQ, măsurare și limitele conceptului
Discuția despre scăderea IQ-ului la generația Z trebuie privită în contextul modului în care este definită și măsurată inteligența. Sociologul Alexandru Dincovici atrage atenția că instrumentele de evaluare și conceptul în sine sunt discutabile, mai ales într-un mediu social schimbat radical de tehnologie și propune două moduri de a privi datele prezentate public.
„Ne putem uita la asta odată luând ceea ce scrie acolo drept rezultatul unei cercetări științifice indiscutabile și să ne întrebăm de ce se întâmplă așa, sau putem încerca să ne uităm un pic critic inclusiv la aceste rezultate și la cum putem interpreta tipul acesta de măsurare, pentru că avem de-a face cu instrumente dezvoltate acum foarte mulți ani, iar noțiunea de IQ în sine este discutabilă.”
De asemenea, Alexandru Dincovici amintește că inteligența este adesea definită prin adaptare la mediu, iar mediul actual este digitalizat, interconectat și accelerat.
„Dacă ne uităm la societatea de astăzi și considerăm că tehnologia și rețelele sociale sunt parte din cotidian, faptul că utilizarea lor a schimbat anumite comportamente nu înseamnă că avem de-a face cu o generație mai puțin adaptată la mediu, ci poate cu una mai adaptată la un alt tip de mediu.”
Atenția fragmentată și riscul simplificării culturale
Dincolo de dezbaterea teoretică, există schimbări vizibile în capacitatea de concentrare și în modul de consum al conținutului. Alexandru Dincovici consideră că problema apare atunci când societatea validează și amplifică aceste tendințe și avertizează asupra efectului de cerc vicios, produs de adaptarea excesivă a conținutului la presupusa scădere a atenției.
„Dacă pornim de la premisa că oamenii nu mai au capacitatea de a fi atenți și începem să simplificăm totul, riscăm să contribuim la această scădere. Ajungem la scenarii repetate, la explicații constante, la conținut din ce în ce mai simplificat, și astfel transformăm efectul în cauză.”
În opinia sa, nu este vorba doar despre un declin ci despre o schimbare a tipului de competențe valorizate social.
„ Cred că putem vorbi și de IQ mai scăzut, dar și de alte tipuri de competențe, pentru că, din nou, așa cum e măsurat IQ, practic, dacă măsurarea este bine făcută, declinul acesta este greu de combătut. Și poate nu e declin, poate este doar o schimbare.”
