Help Autism, 16 ani de sprijin pentru copiii cu TSA în România
Help Autism împlinește 16 ani. Ce s-a schimbat pentru copiii cu tulburări de spectru autist(TSA) în România? De la câțiva copii sprijiniți într-un apartament la o rețea națională de centre, organizația a contribuit la schimbări importante, inclusiv decontarea terapiilor. Dar accesul rămâne o provocare. Vorbim despre realitățile din spatele statisticilor, despre nevoile familiilor și despre ce urmează pentru serviciile dedicate TSA, cu Raluca Bogdan, Director Dezvoltare Help Autism, invitata lui Răzvan Ursuleanu În Comunitate.
Articol de Monica Liche, 12 februarie 2026, 16:57
Integrare versus incluziune în școli
Discuția despre prezența copiilor cu cerințe educaționale speciale în școli a evoluat în ultimii ani. Raluca Bogdan a făcut diferența între integrare formală și incluziune reală și a arătat că una înseamnă efort individual, în timp ce cealaltă vorbește de o responsabilitate comună.
„Schimbarea se întâmplă când incluziunea este reală. Într-o clasă de 25–30 de copii, învățăm împreună. Astăzi, nu există suficientă diversitate de copii cu abilități și dizabilități care să învețe în aceleași clase, cu adaptări la nevoile lor. Asta trebuie să urmărim. Nu integrare. Integrarea pare un efort pe care îl depun mereu ONG-urile și părinții, ca să obțină sprijin pentru copil în clasă. Incluziunea înseamnă un efort din toate părțile de a trăi împreună și de a crea microcomunități la nivel de clasă, așa cum suntem la nivel de țară.”
Modificări legislative și presiune publică
Noua lege a educației a inclus inițial un articol care lăsa la latitudinea directorilor acceptarea copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES). Organizațiile au intervenit pentru eliminarea acestei prevederi.
„Noua lege a educației a apărut cu un articol care lăsa la latitudinea directorilor să accepte sau nu un copil cu cerințe educaționale speciale. A fost o campanie rapidă de advocacy și am reușit să scoatem respectivul articol.”
Efortul de adaptare în clasă
Schimbarea începe cu înțelegerea faptului că nu toți copiii procesează informația la fel. Adaptarea nu înseamnă tratament preferențial, ci ajustarea mediului și a metodelor. Raluca Bogdan a sintetizat această idee.
“Vine un copil care e diferit. Vine un copil care poate să aibă și aceste tipuri de comportamente atât de ușor de etichetat, dar are și un alt fel de a învăța.Un alt fel de a fi sensibil la mediu. Efortul pe care trebuie să-l depui este să renunți ca profesor la forma, să spunem, clasică, simplă, de a vedea un copil și de a înțelege că mințile copilor din clasa ta poate să funcționeze diferit. Asta e primul pas.”
Formarea profesorilor
În practică, incluziunea depinde de competențe concrete, nu doar de bunăvoință. Profesorii care ajung să lucreze cu elevi cu autism au nevoie de metode aplicate, instrumente de lucru și sprijin instituțional.
“După primul pas, îți trebuie niște instrumente și resurse. Chiar vreau să menționez acest lucru, suntem singura organizație avizată de Ministerul Educației Naționale să facem curs de formare pentru elevii cu autism din România. Dacă au nevoie să-și facă această formare, chiar îi rog să intre pe site și să acceseze acest curs. Pentru că vor vedea că distanța între nu știu și fac ce trebuie, este un ghiozdan de instrumente.”
