Generația Z, între presiune, căutare și curajul de a greși

În Generația Z, am deschis o conversație despre una dintre cele mai apăsătoare întrebări ale adolescenței: „Ce fac mai departe?”. Pornind de la realitatea că mulți liceeni ajung în pragul finalului studiilor fără o direcție clară, discuția a continuat cu teme esențiale precum presiunea timpului, influența familiei, rolul școlii și importanța explorării personale.

Articol de Eugen Vrabie, 9 februarie 2026, 09:59

Ediția a adus în prim-plan dilemele reale ale adolescenților, discutate alături de invitatele noastre, Daria Oeru și Clara Ticu, membre ale organizației ConnecTeens, care sprijină tinerii în procesul de autocunoaștere și orientare profesională.

Întrebări precum „Cât de devreme trebuie să știi ce vrei să faci?”, „Este greșit să te răzgândești?” sau „Cine te ajută să îți descoperi drumul?” au stat la baza unei discuții deschise, în care invitatele au subliniat importanța existenței unui punct de plecare, chiar dacă acesta se poate schimba pe parcurs.

Explorarea ca formă de educație

Unul dintre punctele centrale ale discuției a fost lipsa oportunităților reale de experimentare în școlile din România. De multe ori, elevii sunt puși să aleagă un drum profesional fără să fi avut contact direct cu domeniile care îi atrag, bazându-se doar pe informații teoretice sau percepții superficiale.

Daria și Clara au vorbit despre faptul că mulți liceeni ajung să descopere prea târziu că domeniul ales nu li se potrivește, tocmai pentru că nu au avut ocazia să testeze, să observe sau să înțeleagă ce presupune o meserie în realitate.

„Noi, ca liceeni, nu avem mereu șansa să testăm ce credem că ne place. Ajungem uneori prea târziu să realizăm că nu suntem împliniți”, au mărturisit ele.

Prin conferințe, ateliere și cluburi tematice, ConnecTeens oferă acces la domenii rar abordate în școală — de la psihologie și finanțe, până la antreprenoriat, media sau relații internaționale. Aceste experiențe pun accent pe interacțiunea directă cu profesioniști și pe aplicabilitatea practică, transformând explorarea într-o formă alternativă de educație care completează sistemul formal.

„Nu e doar teorie. Vin oameni din domeniu, ne povestesc experiențele lor și ne arată ce presupune cu adevărat meseria.”

Rolul mentorilor și „cuibușorul” care formează caractere

Un element definitoriu al parcursului invitatelor este relația cu mentorul lor, Daniela Bordei, descrisă ca fiind esențială pentru dezvoltarea personală și profesională.

Participantele au vorbit despre importanța unui mentor care nu oferă doar indicații academice, ci creează un spațiu sigur, bazat pe încredere și comunicare reală. „Cuibușorul” — spațiul informal construit în jurul mentoratului — a devenit un loc unde tinerii pot discuta liber despre temeri, nesiguranțe și planuri de viitor.

„Cred că asta ne-a unit: faptul că ne-am simțit ascultați și luați în serios.”

Această relație a evidențiat nevoia unui sistem educațional mai empatic, în care profesorii și mentorii să fie mai conectați la realitatea emoțională a elevilor și mai deschiși la nevoile lor reale.

Presiunea: părinți, școală, timp și comparații

Un alt subiect important a fost presiunea constantă resimțită de adolescenți, descrisă de invitate ca fiind omniprezentă. Aceasta vine din multiple direcții: așteptările părinților, cerințele școlii, competiția cu colegii și, nu în ultimul rând, teama legată de timp și viitor.

Această presiune devine tot mai intensă în ultimii ani de liceu, când deciziile par definitive, iar greșelile sunt percepute ca ireversibile. Invitatele au subliniat însă că perfecțiunea nu este o soluție și că explorarea continuă și flexibilitatea sunt mult mai importante decât alegerea „corectă” de la început.

„Dai bacul și te întrebi: «Ce fac mai departe? Dacă greșesc?»”

Pentru ele, soluția nu este perfecțiunea, ci explorarea continuă și acceptarea schimbării.

„Nu e niciodată prea târziu dacă îți dorești cu adevărat.”

Greșelile ca parte din proces

Un reper important al discuției a fost normalizarea greșelilor. Mulți adolescenți evită să încerce lucruri noi din teama de eșec, de judecată sau de dezamăgire — nu doar personală, ci și din partea părinților sau a celor apropiați.

„Ne e frică de necunoscut. Ne e frică să încercăm și să nu ne iasă.”

Daria și Clara au subliniat faptul că tocmai aceste încercări, chiar și cele nereușite, contribuie la maturizare și autocunoaștere. Greșelile nu ar trebui privite ca eșecuri definitive, ci ca etape firești în procesul de formare.

„Să încerci, să vezi că nu-ți place și să o iei de la capăt — asta e o lecție, nu un eșec.”

De asemenea, ele au atras atenția asupra tendinței adulților de a-și proteja excesiv copiii, limitându-le experiențele și, implicit, oportunitățile de învățare reală.

„E important să mai și greșim, să mai dăm cu capul, ca să învățăm.”

Atelierele care schimbă perspective

Discuția a devenit și mai personală atunci când invitatele au vorbit despre atelierele care le-au marcat parcursul.

Clara a povestit despre un workshop de psihologie criminalistică, care i-a oferit contact direct cu metode reale de analiză: „Ne-au luat amprentele, ne-au arătat instrumente reale, am analizat cazuri. Simțeai că ești acolo.”

Daria a vorbit despre un atelier de finanțe: „Mutam bănuți de plastic și învățam cum circulă banii într-o firmă. Făceai conexiuni pe care nu le faci din manual.”

Aceste experiențe practice au transformat domenii percepute ca fiind abstracte sau greu accesibile în opțiuni reale de carieră și au demonstrat cât de mult contează învățarea prin experiență și contactul direct cu un anumit domeniu.

Social media și identitate

Un alt subiect important a fost influența rețelelor sociale asupra identității adolescenților. Platforme precum TikTok și Instagram modelează așteptări, standarde și percepții despre succes, frumusețe și realizări personale.

Comparațiile constante și presiunea imaginii perfecte pot amplifica nesiguranțele și anxietatea. Prin proiectele internaționale ale organizației, invitatele observă și compară experiențele adolescenților din diferite țări, descoperind că, indiferent de context, fricile și dilemele sunt adesea similare.

„Vedem că, indiferent de țară, adolescenții se confruntă cu aceleași frici.”

Curajul de a-ți construi propriul drum

Am încheiat emisiunea vorbind despre ce înseamnă, de fapt, să crești. Concluzia serii? Nicio carieră nu este un drum drept, dar este perfect normal să te simți nesigur atunci când ești la început — face parte din proces.

Mesajul principal transmis de Daria și Clara a fost unul de echilibru, răbdare și încredere: nu trebuie să ai toate răspunsurile la 17 ani, dar este important să cauți, să fii curios și să nu renunți la tine.

Prin experiențele oferite de ConnecTeens, adolescenții descoperă că viitorul nu este o decizie unică, ci o construcție continuă, bazată pe încercări și greșeli.

Dacă vrei să urmărești mai multe discuții despre educație, carieră și dezvoltare personală, ne găsești pe YouTube, pe canalul București FM. Suntem și pe Instagram, Facebook și TikTok, unde continuăm conversația prin formate scurte și sesiuni de Speed Questions.