Legea care redesenează profesia de psiholog. Cine pierde, cine câștigă
B708/2025, legea care redesenează accesul în profesie, examenele sau vechimea, a declanșat consultări publice și reacții puternice din partea practicienilor.Discutăm ce propune proiectul, ce riscuri văd specialiștii și ce ar însemna aprobarea acestuia pentru pacienți, studenți și piața serviciilor de sănătate mintală, cu Prof. Dr. Edmond Cracsner, președintele Colegiului Psihologilor din România și Andreea Talmazan, psiholog/psihoterapeut WebAdviser, invitații Ioanei Brușten În Comunitate.
Articol de Monica Liche, 5 februarie 2026, 17:29
Deciziile despre profesie, fără profesioniști la masa discuțiilor
Un punct critic al proiectului este generat de felul în care proiectul a fost împins înainte ca organizație profesională, fără o consultare reală cu membrii din teritoriu.
“Deși suntem reprezentativi pentru reglementare de profesie, lucrurile care vizează și care impactează direct profesionistul trebuie discutate la nivelul masei, la nivelul forurilor teritoriale, care au fost eludate de către cine? De către consiliu, care a spus că este suficient că dezbatem noi. Dacă lucrurile acestea ar fi fost real discutate, cu siguranță nu am fi ajuns în această situație.” -Prof. dr. Edmond Cracsner, președintele Colegiului Psihologilor
Traseu mai lung. Mai multe examene, mai multe costuri
Un psiholog ar putea să își dorească să lucreze pe mai multe paliere ale psihologiei clinică, educațională, organizațională. Acest proiect, spun cei care îl contestă, ar transforma această mobilitate într-un traseu complicat, cu mastere multiple, supervizări separate și, bineînțeles, cu costuri mai pari pentru practicieni.
Andreea Talmazan, psiholog, descrie situația în care specializările se traduc în mastere separate.
„ Problema este că, dacă eu, care, să zic, aleg clinica, dar vreau să profesez și în domeniul educațional, și în domeniul organizațional, trebuie să fac 3 mastere.”
Tot ea precizează că finanțarea de la stat este limitată și că mai apar noi costuri suplimentare pentru supervizare.
„Statul român oferă un singur master de la buget. Pe celelalte trebuie să le plătim. Mai apoi, pentru fiecare specializare, trebuie să ai o perioadă de supervizare. Supervizare care durează 100 de ore sau 150 de ore, funcție de specialitate. Care, supervizare, la rândul ei, este plătită de noi.”
Examene suplimentare și selecție după studii
Prof. dr. Edmond Cracsner, președintele Colegiului Psihologilor identifică o mare problemă în felul în care va arăta traseul pregătirii, care conduce către conformare administrativă. După licență și master, intrarea și progresul ar depinde de verificări repetate, cu mize diferite la fiecare treaptă.
„Problema este traseul. Se va complica. Se vor pune multe restricții. Aici este problema. În Europa nu se întâlnește așa ceva. Sunt multe examene. Ai licență și master, mai vii la Colegiu și mai ești verificat de cel puțin două ori. O dată la accesul în profesie și o dată la obținerea treptei de specialist. Mai apare și o evaluare de competențe la ultimul grad profesional, de la specialist la principal. În permanență, organizația profesională face o astfel de selecție. Niciun alt organism internațional nu face asta.”
Cine răspunde pentru pregătirea studenților
Critica depășeste și traseul profesional și se oprește la primele porți, cele universitare. Argumentul invitaților Andreea Talmazan și Edmond Cracsner este că, în loc să fie corectate programele, practica și standardele de formare de la licență, se va ajunge în punctul în care absolvenții sunt validați prin diplomă, apoi sunt ținuți pe loc de reguli noi, impuse de aceiași oameni, dar dintr-o altă poziție de putere, în organizația profesională.
“În loc să umblăm la calitatea învățământului, la excelența despre care vorbim în nenumărate cazuri, producem, livrăm absolvenți, după care aceiași oameni, într-o altă postură, plecând de la catedră, venind în organizația profesională, în forul de conducere, le spun absolvenților pe care i-au livrat în piață – nu, trebuie să mai așteptați, încă nu sunteți bine pregătiti, etc.” – Prof. dr. Edmond Cracsner, președintele Colegiului Psihologilor
„Nu este normal ca voi, care îi creați pe absolvenții de licență în psihologie, să spuneți că nu sunt pregătiți. Păi atunci aveți o problemă în a-i pregăti. Unde este rigurozitatea. Se vorbește mult despre rigurozitatea practicii psihologice și psihoterapeutice, dar rigurozitatea pregătirii din academie unde este.” – Andreea Talmazan, psiholog
Cine pierde când voluntariatul devine nerentabil
Una dintre cele mai contestate prevederi, discutate în emisiune, este legarea recunoașterii vechimii de un prag de venit anual, echivalat cu 12 salarii minime. În acest caz problema este că presiunea unui venit obligatoriu va determina practicienii să renunțe la activitatea voluntară care le aduce experiență și, în multe cazuri, sprijin pentru cei vulnerabili.
“Ei, în momentul în care ești forțat să ai niște venituri ca să ai vechime, vei renunța în mod automat la ceea ce faci voluntar ca să poți să găsești soluții pentru a obține acele venituri. Și atunci cine are de pierdut? Beneficiarul. Atât beneficiarul, cât și specialistul.” – a subliniat Andreea Talmazan, psiholog
