30 ianuarie – Ziua Internațională a Nonviolenței în Școală
Articol de alinadecu, 30 ianuarie 2026, 17:03
Ziua Internațională pentru Nonviolență în Școli este marcată la data de 30 ianuarie, în şcolile din întreaga lume.
În România, bullyingul a fost reglementat legal în 2019, prin Legea nr. 221/2019 pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011.
Pe lângă conștientizarea problemei violenței din unitățile de învățământ, inițiativa urmărește și identificarea modalităților prin care conflictele pot fi rezolvate prin comunicare.
Ziua Internațională pentru Nonviolență în Școli a fost inițiată în 1964 de poetul și educatorul spaniol Llorenç Vidal Vidal, în Majorca, Spania și s-a răspândit în întreaga lume.
Data a fost aleasă în memoria lui Mahatma Gandhi, simbol al nonviolenței și al luptei pașnice.
Ziua este cunoscută și sub acronimul DENIP și este celebrată la nivel mondial prin activități educaționale care promovează pacea, dialogul și rezolvarea nonviolentă a conflictelor în mediul școlar, scrie nationaltoday.com.
Potrivit datelor disponibile, un procent semnificativ al tinerilor cu vârste între 13 și 15 ani a fost victima bullying-ului cel puțin o dată în ultimele luni, cu variații de la o țară la alta ( data.unicef.org).
Specialiștii recomandă ca prevenirea bullying-ului să înceapă prin informarea copiilor despre acest fenomen și prin menținerea unui dialog deschis între părinți și copii.
Copiii sunt încurajați să fie modele pozitive pentru colegii lor, să intervină sau să ofere sprijin atunci când sunt martori ai unor situații de hărțuire și să își dezvolte încrederea în sine prin activități educaționale sau recreative, potrivit unicef.org.
Părinții sunt sfătuiți să fie un exemplu de comportament respectuos și să se implice în activitatea online a copiilor, pentru a-i proteja de riscurile din mediul digital.
Violenţa psihologică sau bullying-ul este definit ca fiind “acţiunea sau seria de acţiuni fizice, verbale, relaţionale şi/sau cibernetice, într-un context social dificil de evitat, săvârşite cu intenţie, care implică un dezechilibru de putere, ce au drept consecinţă atingerea demnităţii ori crearea unei atmosfere de intimidare, ostile, degradante, umilitoare sau ofensatoare, îndreptate împotriva unei persoane sau grup de persoane şi vizează aspecte de discriminare şi excludere socială, care pot fi legate de apartenenţa la o anumită rasă, naţionalitate, etnie, religie, categorie socială sau la o categorie defavorizată ori de convingerile, sexul sau orientarea sexuală, caracteristicile personale, acţiune sau serie de acţiuni, comportamente ce se desfăşoară în unităţile de învăţământ şi în toate spaţiile destinate educaţiei şi formării profesionale”, se arată în textul legii.
Ministerul Afacerilor Interne a avut un dialog deschis, cu elevii, pe marginea subiectului.
Pentru prevenirea violenţei psihologice-bullying, normele de aplicare a Legii bullying-ului spun că, în fiecare unitate de învăţământ va fi înfiinţat un grup de acţiune anti-bullying din care vor face parte maximum 10 membri.
Între aceştia se vor regăsi directorul unităţii de învăţământ, profesorul consilier şcolar, trei cadre didactice formate în problematica violenţei, inclusiv a violenţei psihologice-bullying, doi sau mai mulţi reprezentanţi ai elevilor, un reprezentant al părinţilor, reprezentanţi ai autorităţii locale.
Rolul acestui grup este prevenirea, identificarea şi soluţionarea faptelor de bullying comise între elevi, prin acţiuni fizice, verbale, relaţionale şi/sau cibernetice.
Fiecare unitate de învăţământ are obligaţia de a introduce în Regulamentul de Ordine Interioară obiectivul “şcoală cu toleranţă zero la violenţă”.
