Organizaţia Salvaţi Copiii: Bullyingul din grădiniţe necesită abordare specializată

Articol de arionmihaela, 28 ianuarie 2026, 11:37

Educaţia socioemoţională este recunoscută ca esenţială pentru dezvoltarea copiilor de vârstă preşcolară de marea majoritate a actorilor educaţionali (92% dintre educatori şi 87% dintre părinţi), însă aceştia consideră că sistemul preşcolar din România nu oferă un cadru suficient de coerent şi susţinut pentru implementarea acesteia.

Cadrele didactice şi părinţii semnalează probleme recurente în grădiniţe precum izolarea socială, extinderea comportamentelor de bullying dincolo de spaţiul grădiniţei şi o responsabilitate difuză. Analiza de impact a programului ‘Să fim prieteni – Fără bullying’, implementat în peste 270 de grădiniţe, arată că o intervenţie structurată, bazată pe valori, aplicată coerent şi consecvent la nivel de comunitate educaţională, răspunde direct nevoilor identificate de specialişti şi părinţi.

Toţi specialiştii care au beneficiat de formare şi mentorat şi au lucrat cu metodologia proiectului consideră că au dobândit instrumente utile pentru prevenirea bullyingului. În plus, 64% dintre ei şi-au îmbunătăţit semnificativ colaborarea cu părinţii pentru prevenirea fenomenului de bullying. Creşte cu 12% ponderea părinţilor care consideră că au o mai bună capacitate de a-l ajuta pe copil să îşi găsească locul şi să fie acceptat de grup. Cele mai mari progrese ale copiilor, observate de cadrele didactice, apar la compasiunea manifestată de către copiii din grupă faţă de colegi (de la 89% la 96%), comportamentul de împărţire (de la 76% la 84%) şi grija manifestată de copiii din grupă faţă de copiii mai mici (de la 86% la 91%).

Aceste concluzii se regăsesc în cercetarea integrată ‘Educaţia socioemoţională la vârsta preşcolară. Diagnoză naţională şi analiza de impact a programului Să fim prieteni – Fără bullying’, document ce reuneşte două studii majore despre educaţia socioemoţională şi fenomenul de bullying în grădiniţele din România. Cele două studii sunt complementare şi oferă o diagnoză naţională a problematicii şi a nevoilor din sistem şi o evaluare a eficientei programului ‘Să fim prieteni – Fără Bullying’ iniţiat şi implementat în peste 270 grădiniţe din România de Organizaţia Salvaţi Copiii.

Cercetarea integrată surprinde perspectiva cadrelor didactice şi părinţilor cu privire la rolul educaţiei socioemoţionale şi oferă o imagine a celor mai frecvent întâlnite tipuri de comportamente problematice în grupele de copii. Cadrele didactice remarcă tendinţa de control (42%) – exprimată prin dominarea jocului, urmată de manifestările emoţionale intense (34%) – precum furia şi frustrarea, şi de agresiunea fizică (24%) – lovire, împingere intenţionată. În ceea ce priveşte efectele observate de cadrele didactice ca urmare a experienţelor agresive repetate din partea colegilor de grup, cea mai mare pondere o au manifestările de izolare socială: excluderea din jocuri (42% frecvent/foarte frecvent) sau refuzul participării (34% frecvent/foarte frecvent).

După implementarea programului, cele mai importante progrese sunt remarcate de părinţi la comportamentele cele mai dificile pentru vârsta preşcolară: generozitatea creşte de 73,6% la 91%, curajul de a lua apărarea altui copil creşte de la 82,3% la 93,1% şi respectul pentru ceilalţi copii creşte de la 84% la 93,6%.

Rezultatele cercetării privind valorile şi obiectivele educaţionale pe care părinţii şi cadrele didactice le consideră prioritare pentru grădiniţă arată un tablou mixt în care zone clare de consens coexistă cu diferenţe de percepţie:

* în ierarhia valorilor promovate, respectul este valoarea principală pentru ambele grupuri, iar responsabilitatea se situează pe locul trei pentru ambele categorii, cu scoruri aproape identice.

* 52% dintre cadrele didactice plasează empatia pe locul doi în ierarhia valorilor, în timp ce doar 19% dintre părinţi o prioritizează.

* 59% dintre părinţi consideră încrederea a doua cea mai importantă valoare, comparativ cu doar 37% dintre cadrele didactice.

În ceea ce priveşte atribuirea responsabilităţii pentru comportamentele de bullying între copii, cel mai frecvent sunt indicaţi părinţii (75% din răspunsuri), urmaţi de grupul copilului (50%), copiii respectivi (48%) şi apoi cadrele didactice (42%) şi conducerea şcolii (12%). 72% dintre respondenţi atribuie responsabilitatea mai multor factori, fapt care indică o corectă percepţie asupra complexităţii fenomenului.

Cercetarea analizează totodată şi modul în care programul Să fim prieteni – Fără Bullying acţionează eficient asupra problemelor din sistem:

* Răspunde la o provocare centrală a procesului educaţional: gestionarea comportamentelor dificile ale copiilor. După implementare, 96% dintre cadrele didactice remarcă îmbunătăţiri în bunăstarea emoţională a copiilor, iar autoreglarea comportamentală creşte cu 12%.

* Transformă relaţia cu părinţii dintr-o sursă de presiune într-un parteneriat funcţional: 64% dintre educatori observă o îmbunătăţire a atitudinii părinţilor faţă de parteneriatul cu grădiniţa.

* Creşte coeziunea comunităţii de părinţi. La nivel naţional, doar 50% dintre părinţi au încredere în ceilalţi părinţi ai copiilor din grupă – ceea ce arată o comunitate fragmentată. Programul stimulează sentimentul de apartenenţă comunitară care creşte cu 20 puncte procentuale (de la 60% la 80%).

‘Educaţia socioemoţională nu este un element secundar al educaţiei timpurii, ci fundaţia pe care se construiesc relaţiile, siguranţa emoţională şi incluziunea socială. Copiii de vârstă preşcolară vorbesc rar despre dificultăţile de relaţionare cu colegii, însă părinţii şi educatorii trebuie să fie atenţi la semnale precum: retragerea din activităţile de grup, refuzul de a merge la grădiniţă, somatizările frecvente, tăceri inexplicabile sau manifestări de furie aparent nejustificată.

Datele acestui studiu arată clar că intervenţiile în educaţia timpurie, realizate cu consecvenţă şi bazate pe dovezi ştiinţifice, pot preveni escaladarea comportamentelor violente, ba mai mult, creează punţi de comunicare între părinţi şi educatori.’, a declarat Gabriela Alexandrescu, Preşedinte Executiv Salvaţi Copiii România.