Economia României în 2026. Deficit bugetar, consum în cădere liberă
Deficit bugetar, bugetul pe 2026 întârziat, dobânzi care nu scad și inflație care apasă pe prețuri. Efectele le regăsim în rate, costul vieții și în presiunea pe investițiile publice. Discutăm despre ce arată cifrele, ce urmează și cum arată următoarele luni, pentru economia României, cu Adrian Negrescu, analist economic, invitatul lui Răzvan Ursuleanu În Comunitate.
Articol de Monica Liche, 28 ianuarie 2026, 16:39
Ce înseamnă deficitul bugetar și de ce duce la împrumuturi
Deficitul bugetar apare ca diferența dintre încasări și cheltuieli, iar pentru 2025 indică un dezechilibru de ordinul zecilor de miliarde de euro. Acest deficit obligă statul să se împrumute, atât intern, cât și extern, iar costul acestor împrumuturi se vede ulterior în bugete, dobânzi și presiune fiscală.
„Deficitul bugetar este diferența dintre cât încasează statul din taxe, impozite și venituri nefiscale și cât cheltuiește. Diferența, anul trecut, a fost de 29 de miliarde de euro, adică 146 de miliarde de lei. Am cheltuit cu 29 de miliarde de euro mai mult decât am încasat și, ca să ne descurcăm, anul trecut am împrumutat vreo 50 de miliarde de euro.
(…) În 2026 avem de plătit, în contul datoriei, aproape 30 de miliarde de euro. Este cea mai mare sumă din istoria României pe care o avem de dat înapoi într-un singur an.”
Costul vieții taie din consum: „după facturi, nu mai rămân bani”
Un semnal puternic vine din piața de consum. Oamenii cumpără mai puțin, inclusiv online, iar asta se vede în scăderea consumului. Adrian Negrescu leagă această scădere de presiunea facturilor și de faptul că, după cheltuielile fixe, spațiul de manevră din bugetul unei familii devine foarte mic.
„Oamenii nu mai cumpără atât de mult cât cumpărau înainte, nici măcar cumpărăturile online nu mai sunt la nivelul de anul trecut. De ce? Pentru că nu mai sunt bani. Când plătești utilități, întreținere, gaze și energie, se duce aproape jumătate din salariu, cum ne spune inclusiv Institutul Național de Statistică. Mai dai încă vreo 25% pe cheltuielile de zi cu zi și îți mai rămân vreo 15%. E greu să te descurci în condițiile astea și vorbim de salariul mediu pe economie. Cine are salariul minim, acolo e o tragedie din punct de vedere economic.”
Bucureștiul devine piață de chirii. Schimbarea modelului de locuire
Pe piața imobiliară problema nu mai este doar prețul, ci combinația dintre TVA, costuri notariale și condiții de creditare.
„Prețul a crescut foarte mult, odată cu TVA majorat. În plus, condițiile de creditare s-au înăsprit atât de mult încât, pentru un credit de 100, 100 și ceva de mii de euro, ca să îți iei un apartament cu 2, 3 camere în București, ai nevoie de un venit la nivel de 8.000, 9.000 de lei, fără alte obligații financiare.”
Adrian Negrescu anticipează o tranziție spre o piață dominată de chiriași, pe fondul intrării investitorilor care cumpără proiecte întregi și le transformă în portofolii de închiriere. Efectul social este dublu, achiziția devine mai greu accesibilă, iar bugetul lunar al gospodăriei se comprimă, pe fondul facturilor și al costului vieții.
“Mă aștept ca în următorii 2, 3 ani piața să devină una strict a chiriașilor. Vedem deja fonduri de investiții care intră în piață, cumpără proiecte întregi și le transformă în imobile de închiriere. Chiriile au crescut atât de mult încât vezi 500, 600, chiar 700 de euro în cartiere mărginașe ale Bucureștiului pentru un apartament de 2, 3 camere.”
