Reforma sănătății în 2026. Ce se schimbă?
Concedii medicale cu reguli noi, spitale reclasificate și o digitalizare care promite să scoată hârtiile din sistem. Discutăm reformele din sănătate și impactul acestora în societate, împreună cu Alexandru Rogobete, Ministrul Sănătății, invitatul lui Răzvan Ursuleanu În Comunitate.
Articol de Monica Liche, 27 ianuarie 2026, 16:38
Spitalele, de la 8 la 4 categorii. De ce se schimbă clasificarea?
Alexandru Rogobete consideră că actuala clasificare a spitalelor este o gândire veche, care nu mai corespunde anului 2026, în condițiile în care intervențiile sunt mai puțin invazive, iar recuperarea este mai rapidă. De asemenea, susține că segmentarea în opt categorii produce discrepanțe mari de finanțare și de personal și promite o schemă simplificată, cu patru categorii.
„Este absolut necesară reclasificarea. Forma de organizare și clasificare este o gândire care nu s-a schimbat dinainte de Revoluție și nu mai corespunde anului 2026. Tehnologia a avansat, intervențiile sunt tot mai minim invazive, iar industria farmaceutică a evoluat semnificativ, ceea ce face ca recuperarea să fie mult mai rapidă. În ultimii 30 de ani au apărut protocoale noi și descoperiri majore în sănătate, care au schimbat radical multe practici. Metodele de diagnostic sunt astăzi mai rapide, mai precise și mai exacte, iar medicamentele au o acțiune mai specifică și mai eficientă decât acum trei decenii.”
Spital strategic ca răspuns la accidente colective
În noua arhitectură, Alexandru Rogobete introduce categoria de „spital strategic”, definită prin capacitatea de a prelua urgențe și victime multiple. El spune că România are nevoie de o rețea națională care să răspundă rapid, nu de soluții improvizate în momentul crizei.
„Spital strategic înseamnă acel spital care are foarte bine dezvoltată zona de urgență, ATI, bloc operator și chirurgie. Dacă mâine avem un accident colectiv cu 30 de persoane, trebuie să avem o infrastructură, o rețea națională de spitale strategice care pot răspunde rapid.”
Ministrul Sănătății mai spune că reorganizarea urmărește să reducă „plimbatul pacientului” și să clarifice unde poate fi tratat rapid, în funcție de servicii.
„Obiectivul reorganizării este ca traseul pacientului să fie mult mai clar și să reducem pe cât se poate plimbatul pacientului între spitale. Se pierde timp prețios pentru viața unui om doar pentru că nu avem o organizare clară.”
„E-Sănătatea mea”, promisiunea unei relații digitale între pacient și sistem
Alexandru Rogobete spune că un proiect semnat în 2023, finanțat din PNRR, ar trebui să livreze o platformă informatică ce acoperă peste 90% din fluxurile medicale. Pacienții vor avea la dispoziție o aplicație mobilă, iar cardurile de sănătate vor dispărea treptat. Se dorește ca acest proiect să facă sistemul mai vizibil pentru pacient și pentru administrație.
„Există un proiect semnat în 2023, în valoare de 100 de milioane de euro, finanțat din PNRR, pentru realizarea noii platforme informatice din sănătate. Este o platformă care, sincer, ne duce în zona de normalitate, chiar dacă sună ciudat. Va interacționa și cu pacientul și va digitaliza peste 90% din fluxurile medicale. În această platformă ar trebui să vedem, în sfârșit, dosarul electronic al pacientului. Prin platformă se vor putea face programări la medicul de familie și în ambulatoriul de specialitate. Va exista și o aplicație de mobil, numită „E-Sănătatea mea”, pe care pacientul o va putea accesa ca să își vadă istoricul medical, analizele, cât a contribuit la sistem și cât a utilizat din servicii.
În ceea ce privește cardul de sănătate, tranziția va fi treptată. El se va integra în cartea electronică de identitate, iar schimbarea se va întinde, cel mai probabil, pe câțiva ani.”
