Siguranța copiilor pe rețelele de socializare. Ce faci când trendul devine risc

Provocări periculoase pe platformele de socializare, gesturi făcute pentru vizualizări, presiune de grup și un val de comentarii toxice care sufocă orice discuție normală, inclusiv când cineva semnalează o problemă reală din oraș, cum e o parcare pe trecerea de pietoni. Vorbim despre ce provocări periculoase au fost semnalate și ce riscuri produc, despre cancel culture și despre ce putem face pentru a rămâne în siguranță cu Monica Jitariuc, expertă în comunicare strategică, și Monica Dajbog, comisar-șef de poliție, purtător de cuvânt al MAI, invitatele lui Răzvan Ursuleanu În Comunitate.

Articol de Monica Liche, 26 ianuarie 2026, 18:05

Siguranța copiilor pe rețelele de socializare. Ce pot face părinții azi

Primul pas este o conversație concretă, nu o predică. Ce aplicații folosește copilul, ce setări are, ce conturi urmărește. Apoi, reguli clare: timp pe ecrane, conturi private, cine poate scrie în privat, ce se face când apare un mesaj suspect. MAI indică resurse și recomandări pentru părinți și profesori, inclusiv prin siguranța online.ro, unde există o secțiune dedicată copiilor și protecției lor.

„ Menționați mai devreme despre aplicațiile de control parental, despre setările de confidențialitate. Noi încurajăm părinții să discute deschis cu copiii despre acestea. Copiii trebuie să știe că există astfel de instrumente și să înțeleagă, este foarte important să înțeleagă că sunt în sprijinul lor. Nu dorim să-i controlăm, să îi ținem sub un control excesiv, ci dorim să-i protejăm și este foarte important să vorbim deschis, nu pur și simplu să le impunem niște restricții pe care să nu le înțeleagă. Pentru că dacă nu le înțeleg, nici nu le aplică și sunt tentați să găsească tot felul de scăpări, de soluții, Este necesar ca ei să aibă încredere în părinți, în adulți, în profesori și să apeleze la ei pentru ca  atunci când se întâlnesc cu o situație riscantă, când află că un coleg este în pericol, un prieten este în pericol, să știe să ceară ajutor.” – Monica Dajbog – purtător de cuvânt MAI

 Validarea socială, motorul care amplifică riscul

 Presiunea de grup nu dispare în mediul digital, își schimbă doar scara. O provocare care, în curtea școlii, rămânea într-un cerc restrâns, ajunge online la un public larg, iar reacțiile rapide devin combustibil pentru repetare. Pentru adolescenți, miza se mută de la glumă la confirmare publică, măsurată în like-uri, distribuiri și audiență, iar pericolele la care se supun sunt din ce în ce mai mari.

 “Gândiți-vă cum era în curtea școlii, în care îi spuneai un copil hai, fă nu știu ce, că dacă faci nu știu ce, o să te admire tot grupul. Ei bine, gândiți-vă că acum aceste provocări se transferă în online și o să vină în completare cu faptul că pe rețele sociale aceste provocări funcționează ca niște experimente sociale scăpate de sub control și sunt mai multe tipuri. Ele inițial par niște glume, doar că amplificate de o rețea globală. Sunt glumele de la toate școlile, de pe toată planeta. Vă dați seama, este o expunere imensă. Ei, aceste glume funcționează pe mecanismele pe care, mai ales adolescenții, le au extrem de puternice, validare, nevoia de a fi plăcut. Like, love, share și audiența sunt astfel de validări instante.” – Monica Jitariuc- expert comunicare

  Rolul școlii, al platformelor și al autorităților

În școli, intervenția utilă este repetitivă și practică. Ce înseamnă să raportezi, cum recunoști o încercare de manipulare, cum oprești distribuirea unui clip care umilește. Pentru adolescenți, instrumentele sunt la îndemână: blocare, raportare, ștergere, refuzul de a distribui mai departe.

„Avem mai multe campanii de tradiție, Setează siguranța copilului tău, Școala copiilor, Siguranța online. Sunt campanii naționale pe care le desfășurăm și în online, dar și în comunitate și în școli. (…)Nu există un actor social care să rezolve această problemă. Este nevoie de colaborare, iar această colaborare există, dar trebuie intensificată.”