Reziliența în cultură. De ce cultura rămâne un instrument de echilibru în societate

Astăzi, de Ziua Culturii Naționale, discutăm despre reziliența în cultură și rolul ei real într-o societate supusă presiunilor economice, sociale și informaționale cu doamna Corina Șuteu, formator și consultant cultural internațional, fost ministru al Culturii, invitata lui Răzvan Ursuleanu În Comunitate.

Articol de Monica Liche, 15 ianuarie 2026, 17:19

Antidotul la “divertismentul toxic”: spațiu real pentru alternative

În timp ce spațiul public este dominat de conținut “ușor de consumat”, cultura de profunzime are nevoie, înainte de orice, de vizibilitate și de sprijin consecvent. Corina Șuteu vine cu propunerea ca fiecare dintre noi să contribuie, în măsura posibilului, la supraviețuirea și creșterea alternativelor de calitate precum spectacole de calitate, filme și proiecte care se hrănesc din valoare.

„Cred că singurul lucru care se mai poate face acum este ca fiecare dintre noi, atât cât poate și în măsura în care are capacitatea, să dea spațiu alternativelor. Un spectacol foarte bun de Andrei Șerban e o alternativă. Un spectacol foarte bun de Radu Afrim e o alternativă. La fel și un film de o calitate extraordinară. Și ceea ce face Centrul Național al Dansului este, la rândul lui, o alternativă.”

 Ziua Culturii Naționale, între „bifat” și cultură vie

În loc să fie un moment viu, în care comunitatea se întâlnește cu artiștii, proiectele și ideile care chiar construiesc cultura, Ziua Culturii Naționale riscă să rămână doar un exercițiu de imagine. Corina Șuteu critică felul în care evenimentul este “bifat” administrativ, transformat într-un șablon de comunicare, rupt de energia reală a scenei culturale. În viziunea ei, problema nu e lipsa de sens a sărbătorii, ci faptul că sensul ei autentic este înlocuit cu o formă rigidă, birocratică.

„Ziua Culturii Naționale a fost transformată, din nou, într-un afiș, într-un fake, într-un fals. Am citit toate comunicatele și, sincer, nu sunt credibile. În loc să transformăm această zi într-o sărbătoare a celor care produc cultură, artiști, intelectuali, creatori, o transformăm într-un eveniment mort, care trebuie bifat. Facem câteva gesturi mici, apoi dăm amploare unei manifestări pe care o ambalăm în comunicate absolut ridicole. De fapt, Ziua Culturii Naționale ar trebui să fie organică: cultura se întâmplă în fiecare moment al anului, când cineva face un proiect reușit, o expoziție reușită, un festival reușit. Toate aceste manifestări ar trebui să se recunoască în această zi. Dar aici există o ruptură completă între aparatul birocratic-administrativ al culturii și aparatul viu al culturii.”

Când divertismentul devine reflex, cultura de profunzime rămâne fără loc

 În societatea noastră, mereu grăbită și supusă ritmului infernal al produselor social media, conținutul care cere atenție și gândire ajunge să piardă teren în fața produselor care oferă relaxare instantă. Corina Șuteu atrage atenția că problema nu este existența divertismentului, ci faptul că finanțarea și vizibilitatea publică sunt împinse tot mai mult spre formule comode, în timp ce arta vie și creația de laborator, cele care antrenează spiritul critic și produc alternative reale,  rămân fără spațiu

„Politica publică continuă să aloce resurse unor manifestări paseiste, rupte de arta vie și de creația de laborator. În același timp, divertismentul câștigă ușor pentru că nu cere efort — nici afectiv, nici mental — și devine, uneori, adictiv. Tocmai de aceea trebuie găsite formule prin care proiectele de calitate, cele care întrețin spiritul critic și alternativele, să mai aibă spațiu de existență, fiindcă acest spațiu se micșorează.”