Art Safari New Museum deschide expoziția „R: Eminescu. Poetul rațional”, o lectură vizuală a marelui artist național

Articol de Vicentiu Andrei, 15 ianuarie 2026, 12:55

Cum a devenit Mihai Eminescu simbolul culturii naționale?

Art Safari, cel mai important eveniment dedicat artei din România, anunță în noul sezon (26 martie-19 iulie 2026) o expoziție dedicată lui Mihai Eminescu, în cadrul Pavilionului Istoric. Expoziția „R: Eminescu. Poetul rațional” este o analiză vizuală sistematică întreprinsă asupra corpusului enorm de reprezentări artistice ale figurii poetului național, Mihai Eminescu, și asupra numeroaselor ilustrații (în pictură, grafică) ale temelor desprinse din poeziile eminesciene, care au proliferat în arta românească încă de la finele secolului al XIX-lea până la ora actuală, de la Frederic Storck la Gheorghe Anghel și de la Sabin Bălașa la Mircea Cantor.

„Mai mult decât poetul național, Mihai Eminescu rămâne pentru cultura română un reper de limbaj, de imaginație și de sensibilitate, dar și o figură care a stârnit mereu interpretări, dispute și recuperări. De la manuale la muzică, de la citate virale la comemorări oficiale, Eminescu circulă în continuare, uneori idealizat, alteori contestat, întotdeauna încărcat de simboluri. Dar cum arată, de fapt, Eminescu în artă? Cum s-a format chipul lui iconic și cum au fost traduse vizual temele eminesciene, timp de peste un secol? Când un poet devine efigie culturală, ce rămâne constant și ce se schimbă, de la o epocă la alta? Din 26 martie 2026, publicul va putea descoperi (noi) răspunsuri și perspective raționale asupra poetului național, la Art Safari”, declară Monica Dumitru, coordonatoarea expoziției.

Expoziția „R:Eminescu. Poetul rațional” este orchestrată de Monica Dumitru, cu acompaniament de Erwin Kessler și Valentin Coșereanu (Institutul „George Călinescu” al Academiei Române), în rol de consultant. Arhitectura expozițională este semnată de Diana Nicolaie. Parteneri: Muzeul Național al Literaturii Române, Muzeul Național al Literaturii Române Iași, Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu” și Biblioteca Academiei Române. Expoziția poate fi vizitată în perioada 26 martie-19 iulie 2026, la Art Safari New Museum, în noul sediu din Amzei 13, București.

Cum a devenit Mihai Eminescu simbolul culturii naționale?

Expoziția urmărește, în paralel, două direcții majore: reprezentarea figurii lui Eminescu ca efigie a culturii românești (investigarea felului în care a devenit efigia Culturii Naționale cu mult înainte ca ziua de 15 ianuarie să fie declarată oficial Ziua Culturii Naționale, în 2010) și reprezentarea temelor eminesciene ca sursă predilectă de inspirație pentru artiștii vizuali.

Traseul este parcurs atât pe teritoriul României, cât și al Republicii Moldova, reliefând constantele de pe ambele maluri ale Prutului, dar și nuanțele specifice fiecărui areal, inclusiv încărcătura identitară și politică dezvoltată prin iconografia eminesciană din Republica Moldova, utilizarea figurii poetului ca marcaj al culturii naționale și ca platformă de regrupare a unității naționale. Totodată, va fi scos în evidență felul în care artiștii și-au modulat raportarea la Eminescu în împrejurările politice ale regimurilor alternate, de la monarhia constituțională la statul totalitar de tip fascist sau comunist, și în democrația parlamentară și economia de piață, capitalistă, după 1989.

O fotografie sinonimă cu Eminescu

Expoziția prezentată de Art Safari evidențiază modul în care imaginea poetului a devenit iconică prin dominarea iconografiei de o reprezentare emblematică: fotografia din 1869, realizată la Praga, la foto-cabinetul Jan Tomas din Piața Wenceslas, în format carte de vizită, care apoi a fost transformată în carte poștală și difuzată masiv încă din timpul vieții poetului de fotografii Bernhard Brand şi Nestor Heck din Iași. Aceasta a creat o mitologie vizuală cu ecouri artistice perpetue. Pe acest fundal, reflexele idealizante ale „Luceafărului” s-au răsfrânt asupra figurii autorului, generând o metonimie reluată fără oprire de peste 150 de ani: figura lui Eminescu ca Luceafăr și reprezentarea Luceafărului prin chipul lui Eminescu.

Expoziția analizează felul în care Luceafărul a raționalizat conceperea iconică a figurii poetului și identifică elementele care au structurat reprezentările eminesciene în artă, de la idealizarea vizionară la frumusețea fizică, de la poza etern juvenilă la redarea ascezei psiho-fizice și intelectuale și de la spiritualizarea figurii poetului, care atinge uneori martirajul, la înfățișarea acestuia ca întruchiparea creatorului vizionar care își controlează însă perfect genialitatea.

Prin inventariere și clasificare iconografică, dar mai ales prin extragerea analitică și reliefarea expozițională a acestor constante definitorii pentru auto-reprezentarea culturii românești prin intermediul figurii eminesciene, expoziția oferă publicului o radiografie raționalizată a enormului corpus de opere artistice de inspirație eminesciană din cultura vizuală românească și prilejuiește astfel o reluare fertilă a dezbaterii permanente asupra relevanței mitului eminescian pentru societatea actuală.

Patru capitole: de la conturarea mitului eminescian la interpretările contemporane

Expoziția este structurată în patru capitole: „Vecinic tânăr și ferice” urmărește perioada antumă și imediat postumă, conturarea timpurie a mitului eminescian și formarea rapidă a figurii poetului în cultura vizuală, pe baza puținelor portrete și a surselor din propria poezie, reunind manuscrise, fotografii, prime ilustrații, ediții timpurii, publicații și repere de epocă; „Un mort frumos cu ochii vii” prezintă modul în care s-a fixat imaginii „geniului”, în prima parte a secolului XX și în perioada interbelică, inclusiv tensiunile dintre canonizare, critică și instrumentalizări ideologice; „Dulce Românie, asta ți-o doresc!” explorează explozia eminescianismului în perioada comunistă, cu transformările sale, de la etapa proletcultistă la proliferarea ceaușistă; Și, în final, capitolul „Vreme trece, vreme vine” urmărește contemporaneitatea, cu interpretări pro, contra sau neutre și cu o secțiune dedicată relației România–Republica Moldova.

Din 26 martie, Art Safari are o nouă adresă: Piața Amzei 13

Pe lângă expoziția dedicată lui Eminescu, noul program expozițional Art Safari New Museum include și „Vermont și farmecul Belle Époque” (Pavilionul Muzeal), „Felix Aftene. Jurnal” (Pavilionul Contemporan) și o serie de alte expoziții temporare. În cel de-al doilea sezon expozițional al anului, Art Safari aduce expoziții dedicate lui Constantin Brâncuși, lui Sergiu Celibidache, dar și Pop Culture, care prezintă mișcarea Pop Art internațională, cu nume emblematice (Andy Warhol, Keith Haring și alții).

Tot din 2026, Art Safari se mută în cea mai efervescentă zonă a Bucureștiului, Piața Amzei, într-un nou spațiu expozițional de cca. 4500 mp, cu sprijinul Primăriei Sectorului 1 (str. Piața Amzei, nr. 13).

Biletele pentru noul sezon (26 martie-19 iulie 2026) sunt disponibile online, iar până pe 25 martie este valabilă o reducere de 50%. Odată cu noua ediție debutează și sezonul de evenimente speciale – tururi ghidate, Brunch at the Museum, The Art of Yoga, ateliere de artă – Art, Bubbles & Desserts, care îmbină arta cu momente de relaxare și experiențe memorabile. Mai multe detalii sunt disponibile pe artsafari.ro.

Despre Art Safari New Museum

Art Safari, susținut de Banca Transilvania, Glo, Lidl, Porsche și Catena, este specializat în realizarea de pavilioane expoziționale de artă vizuală și istorie națională. Organizator anual al Pavilionului de Artă București – cel mai mare conglomerat de expoziții de artă din România – ajuns la a 18-a ediție, realizează, în parteneriat cu muzeele de artă din România și internaționale, precum și cu colecționarii privați, expoziții retrospective care își propun recuperarea valorilor de patrimoniu și expoziții de artă contemporană. Având o puternică latură educațională, misiunea sa este de a apropia arta de public și de a educa noile generații, inclusiv prin organizarea de ateliere de artă, tururi ghidate și expoziții de artă contemporană în spații neconvenționale, cum ar fi metroul bucureștean. În cele 17 ediții de până acum a înregistrat peste 1 milion de vizitatori. Mai multe detalii pe artsafari.ro.