AUDIO: Ce taxe și impozite locale plătim în 2026, unde se duc banii noștri și cine și cum îi cheltuie?

Articol de Mircea Apostolescu, 8 ianuarie 2026, 08:57 / actualizat: 8 ianuarie 2026, 12:50

Una dintre cele mai importante probleme ale începutului de an o reprezintă, fără îndoială, taxele și impozitele locale.

Dacă, până cu ceva vreme în urmă, știrile pe acest subiect vorbeau despre cozile de la direcțiile de impozite și taxe locale, despre contribuabilii care stăteau ore în șir la aceste cozi, pentru a-și achita datoriile câtre bugetele locale, încă din primele zile ale anului, de data aceasta, știrea care a ținut capul de afiș a fost dublarea impozitelor și taxelor locale.

Contribuabilii care s-au grăbit să-și achite datoriile către bugetele locale au fost uimiți de sumele pe care le aveau de plată.

Taxele și impozitele locale au crescut ca urmare a modificărilor legislative promovate de Guvern.

Astfel, de la 1 ianuarie, baza de impozitare după care autoritățile locale stabilesc impozitul pe clădire a crescut de la 1000 de lei pe metrul pătrat la nu mai puțin de 2677 de lei pe metrul pătrat!

Pornind de la această valoare, consiliile locale – în cazul Bucureștiului, Consiliul General, au avut libertatea de a stabili o cotă de impozitare între 0,08% și 0,2%, fără ca validarea impozitului să poată fi mai mică decât anul trecut.

O altă modificare legislativă care a dus la creșterea impozitelor pentru apartamentele

Alina Decu

din blocurile vechi a fost eliminarea din Codul fiscal a reducerilor de impozit pentru clădirile mai vechi de 30-50 de ani. Astfel, pentru un apartament dintr-un bloc cu o vechime de peste 30-50 de ani, cu peste trei etaje și peste opt apartamente, impozitul datorat s-a majorat de 2,3 ori. Proprietarul unui astfel de apartament va datora bugetului local un impozit de 391 de lei.

Desigur, impozitul variază, în funcție de zona în care este situat imobilul, cele mai mari impozite fiind pentru cele situate în zona A. Există, însă, diferențe între sumele datorate de contribuabili, în funcție de rangul localității – comună, oraș, municipiu, dar și între municipii, cele mai mari sume fiind datorate de către bucureștenii care dețin imobile în zona A a Capitalei.

Pentru a începe, însă, o discuție despre taxele și impozitele locale, despre cum sunt cheltuiți banii noștri, ai contribuabililor din București, ar trebui, mai întâi, să înțelegem cum se formează bugetele locale ale celor șapte primării.

O componentă esențială este aceea a cotelor defalcate din impozitul pe venit și TVA, care sunt distribuite, prin Ministerul de Finanțe, de la bugetul de stat către bugetele locale.

Aceste cote s-au dus, în ultimii ani în proporție de 50% către Primăria Municipiului București, în vreme de cealaltă jumătate s-a împărțit între cele șase primarii de sectoare.

Conform primarului general al Capitalei, Ciprian Ciucu, valoarea cotelor defalcate primite de Primăria Municipiului București, anul trecut, s-a ridicat la circa 5 miliarde de lei.

Primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, spune, însă, că, pentru a-și echilibra bugetul, Municipalitatea ar avea nevoie de 8,5 de del puțin  miliarde de lei, asta fără investiții.

De aceea, edilul șef va cere Guvernului 60% din cotele defalcate și 50% din impozitele și taxele locale colectate de sectoare.

Cealaltă componentă a bugetelor sectoarelor o reprezintă taxele și impozitele locale, pe proprietățile imobiliare și pe autovehicule.

În aceste condiții, Primăria Capitalei are atribuții ce privesc transportul public,

Stelian Bujduveanu/ facebook

termoficarea, întreținerea a 19 spitale, iluminatul public, arterele principale de circulație, mai puțin curățenia și deszăpezirea și marile parcuri.

În același timp, însă, primăriile de sectoare au atribuții privind arterele secundare de circulație, dar și cele principale, în ceea ce privește curățenia și deszăpezirea, infrastructura educațională – creșe, grădinițe, școli, licee, reabilitarea termică a blocurilor de locuințe și reabilitarea lifturilor vechi și de peste 50 de ani, parcurile mici, spațiile verzi dintre blocuri, prestațiile sociale și salubrizarea.

Mai mult, unele primării, precum cele ale Sectoarelor 2, 4, 5 și 6, au demarat deja sau au în pregătire investiții privind marea

captura video

infrastructură de transport – lărgirea unor artere existente sau crearea unora noi, construcția de pasaje rutiere, extinderea sau construcția unor noi magistrale de metrou, construcția de noi spitale și chiar a unui nou aeroport, în sudul Capitalei.

Este greu de spus care dintre aceste investiții ar fi prioritare față de celelalte însă în mod cert rămânem cu taxele mărite și cu speranța că banii în plus plătiți de noi vor fi folosiți spre binele nostru.

Speranța moare ultima, nu?