MAI: La un an de la intrarea în spaţiul Schengen, aglomeraţia de la punctele de trecere a frontierei s-a redus semnificativ
Articol de arionmihaela, 31 decembrie 2025, 13:33
Aderarea la Spaţiul Schengen a dus la o reducere semnificativă a aglomeraţiei în punctele de trecere a frontierei, însă poliţiştii au trecut la aplicarea unor metode moderne de compensare: analiză de risc mai avansată, acţiuni operative mai frecvente şi cooperare internaţională mai strânsă, afirmă Ministerul Afacerilor Interne (MAI) într-un comunicat transmis miercuri.
Ministerul face un bilanţ al intrării României la Spaţiul Schengen şi promite că va publica un raport privind evaluarea ţării noastre după aderare.
‘La un an de la intrarea României în Spaţiul Schengen, efectele sunt vizibile în viaţa noastră de zi cu zi. Călătorim mai uşor, pierdem mai puţin timp, iar aglomeraţia de la trecerile de frontieră s-a redus semnificativ. În acelaşi timp, instituţiile statului îşi îndeplinesc atribuţiile prin metode mai moderne, mai rapide şi mai bine coordonate. Aderarea s-a realizat etapizat: mai întâi au fost eliminate controalele sistematice la frontierele aeriene şi maritime, iar apoi la frontierele terestre. Astăzi, România este integrată pe deplin într-un spaţiu european al liberei circulaţii, dar şi al unei responsabilităţi comune pentru siguranţă şi ordine publică. Pentru cetăţeni, beneficiul imediat este timpul câştigat: deplasări mai fluide, mai puţine formalităţi, mai multă predictibilitate pentru familii, pentru cei care lucrează în afara ţării, pentru transportatori şi pentru mediul de afaceri. Aceasta înseamnă şi costuri mai mici în economie. Unele analize au estimat că lipsa participării depline la Spaţiul Schengen a generat pierderi de peste 2 miliarde de euro pe an; în consecinţă, după aderare, câştigul economic anual este pe măsură’, menţionează MAI, în comunicatul de presă.
Spaţiul Schengen nu înseamnă ‘fără reguli’, ci reguli aplicate mai eficient: controale ţintite, bazate pe evaluarea riscurilor, şi intervenţii rapide acolo unde există indicii reale de încălcare a legii, arată sursa citată.
‘Pentru Ministerul Afacerilor Interne, apartenenţa la Spaţiul Schengen a însemnat o responsabilitate mai mare. S-a trecut de la verificări sistematice la frontieră la măsuri moderne de compensare: analiză de risc mai avansată, acţiuni operative mai frecvente şi cooperare internaţională mai strânsă. Structurile au acţionat integrat: Poliţia de Frontieră, Poliţia Română, Inspectoratul General pentru Imigrări şi unităţile specializate, cu obiectivul central de a proteja siguranţa cetăţeanului. În paralel, au fost realizate investiţii în infrastructură şi tehnologie: sisteme de detecţie, scanere, supraveghere modernă, sisteme de recunoaştere automată a numerelor de şi aplicaţii informatice. Un exemplu concret este aplicaţia EDAC, care transformă datele disponibile în alerte utile pentru intervenţie. În practică, astfel de alerte pot contribui la identificarea unor persoane urmărite, la găsirea unor persoane dispărute şi la recuperarea unor autovehicule. Spus simplu: intervenţia poate fi mai rapidă şi mai precisă, ceea ce înseamnă comunităţi mai sigure şi o capacitate mai bună de a combate reţelele infracţionale’, evidenţiază comunicatul MAI.
De asemenea, s-a schimbat şi modul de lucru cu partenerii europeni.
Ridicarea controalelor la frontierele terestre a necesitat patrule comune, verificări în zona de frontieră şi acţiuni coordonate între autorităţi. România a participat activ la aceste mecanisme şi a contribuit, împreună cu celelalte state, la protejarea frontierei externe a Uniunii Europene.
‘De asemenea, s-a încheiat prima evaluare Schengen după aderare, iar raportul final urmează să fie publicat. Din informaţiile comunicate până în prezent şi din declaraţiile publice, România a fost apreciată pentru contribuţia la protejarea frontierelor externe, iar evaluarea a fost descrisă ca foarte bună. Totodată, s-a arătat că unele rezultate operaţionale au fost considerate remarcabile, iar anumite practici pot constitui repere pentru standarde aplicate mai larg la nivel european’, se mai afirmă în documentul MAI.
