51 de femei ucise în România în 2025. Ce schimbări propune Centrul FILIA

Un pas necesar în protejarea femeilor din România

Definirea clară a femicidului în legislația românească ar însemna recunoașterea juridică a celei mai grave forme de violență – uciderea femeilor în contexte de control, abuz sau ură de gen. Proiectul de lege aflat în Parlament propune introducerea termenului în Codul Penal și implementarea unor măsuri de prevenție menite să intervină înainte de tragedii.

“Femicidul se referă într-adevăr la uciderea cu intenție a unei femei într-un context de control și dominare, adică atunci când are loc între parteneri sau foști parteneri, dar și în situații precum motivarea pe baza urii față de gen sau într-un context de exploatare sexuală, adică o formă de violență sexuală urmată de omor.
Ceea ce face proiectul de lege, care există acum în Parlament, este să definească pe deoparte femicidul și să îl clasifice.
Deci sunt mai multe tipuri de femicide care se pot petrece, cum am menționat puțin mai devreme. Cel mai ușor de recunoscut e cel care are loc între parteneri sau foști parteneri, sau care are loc motivat, cu ghilimele de rigoare, pentru refuzul de a începe o relație sau atunci când se încheie o relație, este un context de risc, dar sunt și alte tipuri recunoscute la nivel internațional, cel în context de exploatare sexuală, cel bazat pe ura față de gen. Proiectul de lege recunoaște în legislația civilă conceptul de femicid și propune o serie de măsuri de prevenire a femicidelor și a violențelor care le preced, dar aduce modificări și în partea de legislație penală.”- Andreea Bragă, Manageră Advocacy și Cercetare privind Violența de Gen – Centrul FILIA

Măsuri propuse pentru combaterea femicidului

Proiectul de lege privind recunoașterea femicidului merge dincolo de definirea juridică a termenului. El propune un sistem coerent de colectare a datelor, instruirea autorităților pentru evaluarea riscului de letalitate și introducerea educației despre egalitate și respect în școli.

“În ceea ce privește obiectivul de a preveni, recunoașterea ne duce un pic mai aproape de o înțelegere aprofundată a subiectului, recunoașterea conceptului în lege, și anume legea prevede și colectarea detaliată a datelor, în context de violență, pentru a putea ca autoritățile centrale, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Justiției, Parchetul General, să publice rapoarte anuale, să prezinte date detaliate despre acești indicatori și să vină cu recomandări pentru a adopta, în continuu, măsurile din domeniu.
În plus, proiectul prevede și introducerea instrumentelor de evaluare a riscului la nivelul poliției, procurorilor, pentru ca ei să înțeleagă contextul de violență și să înțeleagă atunci când există un risc ridicat de letalitate, astfel încât să poată dispune măsuri de protecție imediată, ceea ce nu s-a întâmplat în multe dintre cazurile de feminicid de anul acesta.
Ba mai mult decât atât, proiectul urmărește și introducerea egalității de gen în programa școlar. Avem nevoie ca viitoarele generații să învețe cât mai devreme despre ce înseamnă respectul între parteneri, ce înseamnă relații sănătoase, ce înseamnă egalitatea, să fie cumva promovate aceste valori.” – Andreea Bragă, Manageră Advocacy și Cercetare privind Violența de Gen – Centrul FILIA

România are nevoie de mai multe adăposturi pentru victimele violenței domestice

Lipsa locurilor sigure pentru femeile care fug din calea abuzului rămâne una dintre cele mai grave carențe ale sistemului românesc de protecție socială. Deși legea obligă autoritățile locale să finanțeze servicii de consiliere și centre de urgență, realitatea arată că doar o treime dintre necesitățile minime sunt acoperite. Dincolo de cifre, procentele lipsă înseamnă femei aflate în pericol.

“Este nevoie de mult mai multe măsuri din partea autorităților centrale, din partea Guvernului României și m-aș referi aici la finanțarea serviciilor sociale. Sigur că suntem într-un context de austeritate, înțelegem că nu prea se mai găsesc bani peste tot, însă avem o problemă națională, o problemă care duce la pierderea de vieți omenești la noi acasă, aici, pe timp de pace. Există obligativitatea autorităților locale de a finanța servicii destinate victimelor adulte, adică acea consiliere psihologică, informare despre drepturile victimelor, dar și obligativitatea de a avea adăposturi și centre pentru victime ale violenței domestice.
Pentru că, de multe ori, ăsta este unul din lucrurile care atârnă greu în balanță, victimele sau potențialele victime, cele care devin victime, nu pleacă de lângă agresori, tocmai pentru că n-au unde să se ducă.
(…)Din păcate, chiar dacă legea este obligatorie, nu toate autoritățile locale respectă această prevedere de a aloca fonduri suficiente pentru locuri în adăposturi.
Din acest motiv, suntem undeva la sub 30% față de cât ar trebui să avem conform recomandărilor Consiliului Europei în România.” – Andreea Bragă, Manageră Advocacy și Cercetare privind Violența de Gen – Centrul FILIA

Dacă știi o femeie aflată în pericol sau treci printr-o situație de abuz, nu ezita să ceri ajutor. Sună la TelVerde 0800 500 333, linie națională gratuită și disponibilă 24/7 pentru victimele violenței domestice.