Zilele UMFCD 2025. Tradiție, inovație și viitorul educației medicale

Zilele UMFCD 2025 și  Ziua Internațională a Studenților

Articol de Monica Liche, 17 noiembrie 2025, 16:46

Între 19 și 21 noiembrie au loc Zilele UMFCD 2025 , un eveniment care reunește simpozioane științifice, workshopuri avansate și discuții despre rolul medicinei în societate. Vorbim despre Ziua Internațională a Studenților și despre viitorul educației medicale, cu dr. Ștefan Busnatu, prorector UMF „Carol Davila” și medic cardiolog și cu Adrian Grecu, student și vicepreședinte pentru comunicare SSMB, invitații Ioanei Brușten #ÎnComunitate.

 Ziua Internațională a Studenților

Dincolo de festivități și mesaje simbolice, această zi amintește că statutul de student nu se rezumă doar la studiu. Pentru tinerii din medicină, în special, învățarea merge mână în mână cu implicarea socială, cu dorința de a schimba lucrurile în bine și de a cultiva solidaritatea.

 “Ziua Internațională a Studenților simbolizează, în primul rând, curajul și,de asemenea, rolul nostru ca studenți în societate. Pe lângă acest proces de învățământ, mai ales pentru noi ca studenți la medicină, noi trebuie cumva să fim mai buni cu cei din jurul nostru și să oferim comunității un impact pozitiv.

Deci, pentru noi, Ziua Internațională a Studenților înseamnă, empatie, dreptate, libertate și totodată promovarea valorilor studențești în societate.” – Adrian Grecu, student și vicepreședinte pentru comunicare SSMB

158 de ani de excelență medicală la Carol Davila

Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” rămâne un reper al formării medicale din România, între tradiție și inovație. Dincolo de prestigiul celor aproape 160 de ani de existență, universitatea pune accent pe echilibrul dintre rigoarea științifică și nevoia umană de sprijin emoțional. Noile generații de învață să gestioneze presiunea și responsabilitatea unei profesii care cere empatie, luciditate și o înțelegere profundă a omului.

“În curând facem 158 de ani vechime, în 2 ani de zile, deja, ne pregătim pentru 160 de ani de învățământ medical în România, în Universitatea Carol Davila. Studentul e elementul central pentru toate inițiativele din procesul didactic în care este înrolat și pentru care e direcționat pentru a deveni medic, farmacist, stomatolog, închinetoterapeut sau asistent medical. (…)Pentru că el ajunge după 6 ani de zile să jure. Are un jurământ, al lui Hipocrate, prin care, practic, ajunge să-și dedice toată viața pentru a ajuta oamenii care sunt la nevoie.

 (…)Din păcate, observăm că în rândul studenților la medicină, surmenajul psihic, generat de volumul mare de informație pe care trebuie să-l absorbă studenții, este, din păcate, extrem de frecvent. Și încercăm să gestionăm lucrurile astea cu ajutorul colegilor din Centrul de Consiliere și Orientare Profesională și, totodată, încercăm să le gestionăm și prin integrarea aceasta a componentei de activitate practică de la nivel de simulare medicală, pentru a ajuta studenții să înțeleagăcă, în definitiv, studiezi foarte multă informație, dar rămâi la  o zonă de integrare a informației către procesul practic pe care ar trebui să-l desfășoare la patul bolnavului.” – dr. Ștefan Busnatu, prorector UMF Carol Davila

 Timpul, examenul invizibil al studenților la medicină

Între cursuri, stagii și nopți petrecute învățând, timpul devine cea mai dificilă probă pentru tinerii care aleg medicina. Ritmul intens și presiunea continuă pot transforma pasiunea într-o cursă de anduranță, iar echilibrul personal ajunge adesea pe plan secund. În spatele vocației, există o realitate care cere nu doar cunoștințe, ci și o gestionare lucidă a resurselor proprii.

v“Un motiv este organizarea timpului, pentru că mi se pare că depinde foarte mult, de fiecare dintre noi. Noi trebuie să știm cum să ne organizăm timpul cel mai bine.

 (…)Nu este o viață ușoară și nu durează puțin anii aceștia de formare.

Timpul e ăsta care generează uzura destul de mare pe studenții de la medicină și, în definitiv, după aia, când intri în zona de rezidențiat, încep să fie și gărzile. La momentul ăsta lucrurile astea care sunt asociate și cumulate nu sunt prea productive pe termen lung pentru dorința medicilor de a rămâne în spitalele publice.”  – Adrian Grecu, student și vicepreședinte pentru comunicare SSMB

Medicina viitorului

Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” își consolidează rolul de lider în educația și cercetarea medicală din România printr-o abordare integrată a formării profesionale. Noile direcții urmăresc nu doar adaptarea curriculei de rezidențiat la cerințele reale din spitale, ci și introducerea unor proiecte de cercetare de anvergură, precum realizarea primului genom de referință al românilor.

 “Ediția din acest an este o ediție mai inedită pentru că ne-am dorit să îmbinăm, pe de o parte, partea de informare cu privire la activitățile majore de cercetare și educaționale care se desfășoară în universitate în ultimii ani, cu activitățile practice și cu activitățile care au început să fie derulate într-o serie de laboratoare, care au fost realmente fondate în perioada mandatului domnului rector profesor universitar Viorel Ginga.

Discutăm de acest proiect al regândirii curiculelor de pregătire în rezidențiat, care e un proiect de importanță majoră pentru România și totodată și pentru urmărirea activității, pe care o desfășoară medicii rezidenți în spitalele din România, pentru că e important să știi câte proceduri au făcut pe o anumită specialitate astfel încât să-ți poți da seama efectiv la ce nivel de competență a ajuns, să ai un sistem de monitorizare a tuturor acțiunilor pe care le fac aceștia, astfel încât să corelezi informația pe care trebuie să o deprindă, din punct de vedere teoretic, cu manualitatea și cu activitatea practică. Pe de altă parte, avem un proiect extrem de important pentru România, aș putea spune, se numește proiectul Rogen, coordonat de Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila, care e început de la începutul anului 2025, în care, împreună cu parteneri din întreaga țară, ne propunem ca într-o fereastră de timp de 5 ani de zile și cu 5 ani de zile urmărire longitudinală să creionăm, practic, primul genom de referință al românilor prezumtiv sănătoși, și ăsta e un lucru extrem de important și ambițios, poate e cel mai important proiect de cercetare medicală care s-a făcut în ultimii 30 de ani, în România” – dr. Ștefan Busnatu, prorector UMF Carol Davila