FSSR solicită elaborarea cadrului normativ pentru recunoaşterea burnoutului ca boală profesională
Articol de arionmihaela, 13 noiembrie 2025, 12:11
Federaţia “Solidaritatea Sanitară” din România le solicită guvernanţilor elaborarea cadrului normativ privind recunoaşterea burnoutului ca boală profesională, în condiţiile în care 9 din 10 medici care efectuează gărzi sunt în risc de epuizare profesională.
FSSR cere modificarea OMS 870/2004 privind timpul de lucru şi măsuri de prevenţie.
Potrivit unui comunicat transmis joi, Federaţia “Solidaritatea Sanitară” din România a prezentat principalele rezultate ale unei evaluării la nivel naţional a riscului de epuizare profesională în rândul medicilor care efectuează gărzi.
Conform studiului, 4 din 10 medici care efectuează gărzi se află în risc mare de epuizare profesională iar circa 5 din 10 se află în risc mediu de epuizare profesională. În total, 9 din 10 medici care efectuează gărzi sunt în risc de epuizare profesională.
Dintre aspectele evaluate, epuizarea este dimensiunea dominantă (3,72), distanţarea mentală rămânând – pe medie – moderată (2,45).
Categoria de secţii Urgenţă are punctajul mediu cel mai ridicat (2,99), acesta fiind situat în imediata vecinătate a riscului mare de epuizare profesională.
Pragurile testului BAT utilizate: mai mare sau egal cu 2,58 – risc mediu; mai mare sau egal cu 3,01 – risc mare.
Totodată, arată studiul, 3 din 4 specialităţi sunt cel puţin la risc mediu. Medicii din următoarele specializări se află în zona riscului mare de epuizare profesională (în ordinea ierarhică): Terapie intensivă coronarieni- UTIC, Reumatologie, Chirurgie vasculară, Neurologie, Oncologie medicală Pediatrie, Hematologie, Urologie, Urgenţă – UPU.
Per ansamblu, cercetarea arată medici foarte obosiţi, dar încă implicaţi; angajamentul este încă mare, dar pe fond de oboseală cronică. Combinaţia poate creşte riscul de erori şi decompensări rapide dacă nu se intervine organizaţional.
Datele arată că nu este vorba doar despre oboseală ocazională, ci despre un risc ocupaţional major, accentuat în secţiile cu activitate critică.
Principala ipoteză cauzală privind nivelul crescut al riscului de epuizare profesională a medicilor o reprezintă programul de lucru al acestora, raportat la cele două dimensiuni ale sale: durata activităţii desfăşurată într-o zi de gardă (care porneşte de facto de la 24 de ore de lucru continuu şi poate ajunge la 30 de ore de lucru continuu) şi timpul de lucru săptămânal/lunar, care depăşeşte în mod semnificativ durata maximă legală a timpului de lucru.
Evaluarea s-a desfăşurat prin intermediul platformei BATEREP.
Studiul a fost desfăşurat în cadrul Centrului de Cercetare şi Dezvoltare Socială “Solidaritatea”. El face parte din Analiza calităţii vieţii profesionale a angajaţilor din sănătate, care se desfăşoară în cadrul proiectului Dezvoltarea Capacităţii Administrative şi de Dialog Social a Organizaţiilor Sindicale din Sănătate.
Studiul prezintă rezultatele unei cercetări desfăşurate în perioada 30 octombrie – 6 noiembrie, având ca subiecţi 1.100 de medici care efectuează gărzi.
