Ziua mondială de luptă împotriva pneumoniei. Uneori, antibioticele pot înrăutăți lupta cu boala

Dincolo de tratament, medicina ar trebui să însemne și o relație de încredere și empatie între medic și pacient. Vorbim despre pneumonia infantilă, empatie în actul medical și cum putem salva vieți cu gesturi simple, cu dr. Beatrice Mahler, medic primar pneumolog și conferențiar universitar, invitata Ioanei Brușten #ÎnComunitate.

Pneumonia continuă să fie o boală gravă, dar adesea ignorată. În sezonul rece, atenția la imunitate și la afecțiunile cronice devine o formă de responsabilitate față de propriul corp. Vorbim de tratament, dar mai ales de conștientizare și prevenție.

“Din păcate, pneumonia rămâne una dintre cauzele de deces atât la adulți cât și la copii, mai ales la cei care au o boală asociată, o boală cronică care se destabilizează foarte ușor atunci când vorbim de prezența unui agent infecțios, de cele mai multe ori, viral, bacterian sau fungic. Este nevoie ca cel puțin o dată pe an să ne aducem aminte că sunt metode care pot să ne ajute să depășim aceste minusuri, pe care organismul unora le capătă în timpul vieții și să facem ceva.

Fiind și sezonul rece, este un moment optim să încercăm să vedem care sunt pașii pe care trebuie să îi facem pentru a avea o imunitate mai bună, pentru a acoperi deficiențele pe care, prin cauze care nu țin de noi de cele mai multe ori, ajungem să avem o imunitate care suferă.” – conferențiar universitar Beatrice Mahler, medic primar pneumolog la Institutul de Pneumoftiziologie Marius Nasta

 Vaccinul antigripal

Imunitatea se întreține prin grijă constantă. Vaccinarea rămâne una dintre cele mai eficiente forme de protecție, mai ales pentru copii și persoanele cu boli cronice. Noile metode de administrare, mai blânde și adaptate, transformă un obicei temut într-un act de responsabilitate simplu, care poate preveni complicații serioase.

“Vaccinarea este o metodă profilactică, care este recomandată copiilor și, din fericire, acum, dacă vorbim de vaccinul antigripal, există posibilitatea de administrare a lui intranazal, adică fără să fie înțepat copilașul, fără să fie trauma aceea pe care o aduce o injecție și de care și adulților le este frică.  Vaccinul antigripal într-o familie ar trebui să-l facă și bunicii și nepoții. Părinții ar trebui să facă acel vaccin doar dacă știu că răcesc foarte des, doar dacă știu că mai au un diabet, dacă au o altă afecțiune cronică, care presupune tratament zi de zi și atunci protecția sau stimularea imunității trebuie să fie suplimentar realizată pentru că o boală cronică duce la o scădere a răspunsului imun inclusiv la vaccin. Vaccinul administrat la o persoană care are un diabet, de exemplu, va avea eficiență mult mai scăzută decât vaccinul administrat unei persoane sănătoase pentru că mecanismele imune sunt slăbite, dar asta nu înseamnă că nu trebuie să-l facă, dimpotrivă, acel ajutor mic care vine din partea vaccinului pentru imunitate, pentru o infecție virală, pregătește organismul pentru o potențială infecție și, practic, face lupta cu o infecție reală mult mai ușor de dus pentru organism.” – conferențiar universitar Beatrice Mahler, medic primar pneumolog la Institutul de Pneumoftiziologie Marius Nasta

 Antibioticul nu e soluția pentru orice tuse

Tratamentul unei pneumonii nu începe cu automedicație. Fiecare caz are o cauză diferită, iar autoadministrarea antibioticelor poate face mai mult rău decât bine. Consultul medical rămâne esențial, mai ales când simptomele persistă, iar respectarea tratamentului prescris este singura cale sigură pentru vindecare.

“Aș vrea să spun că nu toate pneumoniile se tratează cu antibiotice există și pneumonii virale, care au nevoie de medicație antivirală și atunci este foarte important ca tratamentul unei pneumonii să fie făcut de un specialist, ca să nu mai vorbim de infecțiile fungice care sunt extrem de complicate așa că atunci când avem în față o pneumonie e bine să ajungem în cabinetul măcar a medicului de familie, să facem un tratament simptomatic, dacă suntem acasă, până când ajungem la medic și în funcție de contextul în care a apărut boala, de investigațiile care ni se fac, să urmăm tratamentul.  Mi-aș dori ca cei care încep un tratament antibiotic să înțeleagă că respectarea dozelor, a orarului de administrare a antibioticelor, este extrem de important. Renunțarea la tratamentul antibiotic, scăderea dozelor, modificarea numărului de zile, toate acestea sunt factori care cresc rezistența la antibiotice.” – conferențiar universitar Beatrice Mahler, medic primar pneumolog la Institutul de Pneumoftiziologie Marius Nasta