Break the fake: Psihologia dezinformării: ce ne face vulnerabili?
Articol de Vicentiu Andrei, 29 octombrie 2025, 12:25
Flavia Durach, conferențiar universitar doctor în cadrul Facultății de Comunicare și Relații Publice și specialist în dezinformarea în mediul online, ne prezintă marca reportajelor de calitate: diversitatea surselor de informații!
Bine te-am regăsit la „Break the fake”!
Ce ne face vulnerabili în fața informațiilor înșelătoare? Pe lângă alți factori, este vorba chiar de psihologia noastră. Iată câteva concluzii despre psihologia dezinformării, la care au ajuns cercetătorii de-a lungul anilor de studiu, conform unui articol recent care sumarizează consensul științific pe acest subiect.
„Slăbiciunea” la dezinformare crește sau scade în funcție de anumite caracteristici ale mesajului și factori psihologici ai publicului.
1. Sursa mesajului. Dezinformarea provenită din surse percepute ca fiind din „tabără noastră” este, în general, considerată mai credibilă decât cea venită din partea altor grupuri. De exemplu, în SUA, dezinformarea provenită din surse conservatoare a fost evaluată ca fiind mai credibilă de către participanții conservatori decât de către cei liberali, în timp ce dezinformarea provenită din surse liberale a fost considerată mai credibilă de către participanții liberali decât de către cei conservatori.
2. Conținutul dezinformării. În unele cercetări, oamenii au fost mai predispuși să creadă știri false care criticau partidul politic perceput ca fiind opus, decât pe cele care criticau partidul pe care îl susțin. De exemplu, persoane din Irlanda și-au amintit în mod fals mai frecvent scandaluri inventate atunci când acestea reflectau negativ asupra membrilor celeilalte tabere.
3. Repetiția. Informațiile de care ne lovim în mod repetat tind să fie considerate adevărate, chiar și atunci când contrazic cunoștințele anterioare. Mai mult, repetiția crește credibilitatea exponențial, cele mai mari creșteri având loc după primele câteva expuneri, ceea ce sugerează că este important să combatem dezinformarea din fazele incipiente.
4. Diferențele între oameni contează. De exemplu, nivelul mai ridicat de educație, raționamentul analitic și competențele numerice scad acceptarea dezinformării. Persoanele care operează bine cu cifre și nu au o încredere excesivă în abilitatea proprie de a detecta dezinformarea tind să distingă mai bine între ce este adevărat și ce este fals. În ceea ce privește vârsta, oamenii mai în vârstă (>65 ani) sunt mai predispuși decât cei tineri să vadă și să distribuie informații false pe rețelele sociale dar, paradoxal, sunt și mai buni decât tinerii în a distinge între știrile adevărate și cele false. Nivelurile ridicate de anxietate pot predispune indivizii să creadă informații false. De exemplu, un studiu longitudinal desfășurat pe parcursul a cinci decenii, de la copilărie până la vârsta adultă, a constatat că persoanele care ezitau să se vaccineze au raportat mai multe traume și experiențe adverse în copilărie, care favorizează neîncrederea.
Atât pentru azi, rămâi cu București FM, sursa sigură de informații!
Pentru că suntem bombardați de informații contradictorii, senzaționale, uneori plauzibile, pentru că fiecare dintre noi s-a întâlnit cu fenomenul fake news în social media, pentru că nu știm pe cine să credem, ne-am gândit să o credem pe Flavia Durach, sursa noastră de încredere în ceea ce privește fenomenul dezinformării.
Ascultă-i rubrica „Break the fake! Informare despre dezinformare” în fiecare miercuri pe 98,3 FM de la 09:15, 13:40 și 18:30! Dacă ai pierdut-o, mai ai o șansă, sâmbătă la 09:20 sau duminică la 16:20.
