Patrimoniul Bucureștiului ca resursă urbană. Ce ar schimba noua abordare?

Potențialul de dezvoltare urbană al Capitalei

Articol de Monica Liche, 20 octombrie 2025, 16:24

Valoare istorică, memorie afectivă, dar și potențial de dezvoltare urbană. Schimbarea perspectivei ne arată că patrimoniul poate fi o oportunitate, nu o problemă. Discutăm despre noile politici locale, implicarea administrației, responsabilitatea profesioniștilor și inițiative europene, cu Bogdan Fezi, vicepreședintele OAR București, invitatul lui Răzvan Ursuleanu #ÎnComunitate.

Patrimoniul, mărturie identitară

Discuția despre patrimoniu trece dincolo de ziduri și fațade, și devine una despre identitate, memorie și continuitate. Un oraș fără grijă față de istoria lui riscă să devină anonim, indiferent cât de modern ar părea. De aceea, protejarea clădirilor, a spațiilor și a valorilor care le înconjoară nu ține doar de arhitecți sau autorități, ci și de comunitate.

“Patrimoniul,  dacă e să-l luăm la modul simplu și după litera legii, începe să se refere, din punct de vedere arhitectural și urbanistic, la clădiri, fie la fațadele lor, fie la interiorul acestor clădiri, fie la zone întregi ale orașului, și o să intervenim aici, probabil pe parcursul emisiunii, să explicăm și de ce nu merge, și de ce sistemul românesc are imperfecțiuni uneori majore și nu funcționează.

(…)De ce e important acest patrimoniu? Unii spun, pe bună dreptate, că este important că atrage turism. Alții spun, pe bună dreptate, că este important pentru zonele de circulație, relaxare și altele. Istoria este adesea ciclică, că e important să știm cine suntem. De unde provenim și eventual ce reușite a avut acest oraș sau această țară. Și, prin absurd, dacă în România nu s-ar vorbi română și altă limbă, practic am înceta să mai existăm ca identitate și având în vedere ce se întâmplă împrejurul nostru, e lăsne să aflăm care e următorul pas. Lucru extraordinar de bun, și aici este rolul profesioniștilor, arhitecților, istoricilor, dar și a comunității, este că ideea de patrimoniu sau cea de spații verzi a intrat în conștiința publică, cât puțin.” – Bogdan Fezi – Vicepreședinte OAR București

Orașele trăiesc prin oameni

Schimbarea reală în protejarea patrimoniului nu vine doar din documente sau planuri tehnice, ci din implicarea oamenilor care îl locuiesc, Când profesioniștii, instituțiile și comunitatea încep să lucreze împreună, clădirile își recapătă sensul și strălucirea. Un muzeu restaurat sau o fațadă salvată devin semnele unei conștiințe urbane care se trezește.

“Îndrăznesc să spun că ceea ce a determinat această schimbare sunt, pe de o parte, profesioniștii, că sunt arhitecți istorici, pe de altă parte, diverse organizații neguvernamentale care au activat, dar foarte mult, comunitatea și opinia publică. De ce e foarte important? Să luăm, de exemplu, Muzeul Aman, care este emblematic pentru România, este aproape de Ateneul Român, de Palatul Regal. Aici, Ordinul Artexilor din România a participat, alături de conducerea muzeului, la o dezbatere în care și comunitatea urmează să fie introdusă în acest dialog, nu pentru că ar avea știința sau tehnica soluțiilor de restaurare a fațadei. Aceste clădiri sunt făcute pentru oameni. Ei trebuie să participe la această renovare, să o viziteze, să aducă copiii, să înțeleagă trecutul. Nu sunt niște clădiri moarte.” – Bogdan Fezi, vicepreședintele OAR București

O hartă nouă pentru București

Fără un plan urbanistic general actualizat, dezvoltarea Capitalei rămâne un puzzle în care piesele nu se potrivesc. De la lipsa evidenței spațiilor verzi până la blocajele juridice care opresc proiecte întregi, totul ține de o administrație ar trebui să sincronizeze nevoile reale ale orașului cu legislația.

“Dacă ne întoarcem la situația urbanistică actuală, așteptăm să fie un plan urbanistic general nou, care va avea avantaje enorme, măcar prin prin faptul că certificatul de urbanism se va obține, cum e legea în Franța, imediat, cu un singur click, va fi foarte rapid, un plan urbanistic general, din păcate, care acum trebuie mișcat din nou cu voință politică, pentru că ne confruntăm, printre altele, cu problema spațiilor verzi.

Nu avem o evidență clară, un cadastru al spațiilor verzi, și atunci avem documente care zic că anumite străzi și zone sunt verzi, altele care zic că nu sunt verzi, și din cauza unei probleme juridice, este un proiect la nivel de oraș blocat în întreg, de care depindem toți. De ce depindem toți? Vrem transport bun, dar pentru asta avem nevoie de bulevard, avem nevoie de școli, avem nevoie ca la 20 de minute să avem dotări urbane, asta e ce ne-ar permite un plan urbanistic general. El e blocat.” – Bogdan Fezi, vicepreședintele OAR București

 Află aici povestea plină de famec a Capitalei, ce ne lipsește pentru a redeveni Micul paris și cum suntem văzuți în lume.