UPDATE: CCR a picat reforma pensiilor! Legea, declarată neconstituțională
Articol de bucurestifm, 20 octombrie 2025, 15:30 / actualizat: 20 octombrie 2025, 19:21
UPDATE: Curtea Constituțională a României a transmis un comunicat de presă în care precizează argumentele pentru declararea reformei pensiilor neconstituționale.
”Curtea Constituțională a stabilit că, în cauza de față, Guvernul și-a angajat răspunderea asupra Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu cu respectarea art.114 din Constituție, întrucât a reglementat un domeniu omogen de relații sociale și a justificat atât urgența, cât și necesitatea adoptării legii.
De asemenea, a constatat că este de competența legiuitorului să aprecieze asupra frecvenței modificărilor realizate în domeniul pensiilor de serviciu și, prin urmare, legea criticată nu încalcă art.1 alin.(3) și (5) raportat la art.16
și art.124 alin.(3) din Constituție.
Lipsa avizului CSM coroborat cu neașteptarea curgerii de către Guvern a întregului termen de 30 de zile necesar obținerii acestuia încalcă art.1 alin.(3) și (5) raportat la art.133 alin.(1) și art.134 alin.(4) din Constituție”, se arată în comunicatul de presă..
Argumentele CCR:
Cu privire la criticile de neconstituționalitate extrinseci, Curtea a constatat că:
– angajarea răspunderii Guvernului în fața Camerei Deputaților și Senatului, în ședință comună, asupra unui proiect de lege este un aspect de natură constituțională al raporturilor dintre Guvern și Parlament, realizându-se, astfel, atât controlul parlamentar, cât și actul de legiferare în sine. Reglementările adoptate fac obiectul unui singur proiect de lege, au un obiect și scop unitar, respectiv măsuri referitoare la reforma pensiilor de serviciu din sistemul justiției. Urgența și necesitatea adoptării legii au avut în vedere evitarea accentuării dezechilibrului bugetar și a obligațiilor
asumate prin cadrul normativ pentru implementarea Planului Național de Redresare şi Reziliență;
– caracterul succesiv al unor reforme sau evoluții legislative nu este în sine contrar securității juridice atât timp cât Parlamentul urmărește în mod coerent atingerea unei finalități raționale, care să integreze în mod organic soluțiile legislative promovate în dreptul pozitiv. Securitatea juridică nu respinge evoluțiile legislative, chiar dacă acestea sunt rezultatul unor modificări succesive a legilor, din contră, le permite cu condiția ca acestea să nu aibă o succesiune rapidă în timp și să nu vădească un element arbitrar sau să pună în pericol drepturile sau libertățile fundamentale ori
standarde, principii, valori constituționale. Mai mult, nicio prevedere constituțională nu stabilește o interdicție temporală în privința Parlamentului de a legifera succesiv într-un anumit domeniu;
– de vreme ce Legea nr.305/2022 stabilește un termen de 30 de zile pentru emiterea avizului de către CSM, Guvernul, în calitate de inițiator al actului normativ criticat, are obligația de a îl respecta.
Decizia CCR este definitivă și general obligatorie.
——————————————————————————-
Curtea Constituțională a României (CCR) a admis, luni, sesizarea depusă de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) privind legea pensiilor magistraților, act normativ pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea în Parlament. CCR a decis că actul normativ este neconstituțional.
Curtea Constitutionala a amânat de doua ori luarea unei decizii în acest caz – pe 24 septembrie si pe 8 octombrie.
Sesizarea a fost formulată la începutul lunii septembrie, după ce Secțiile Unite ale ÎCCJ au decis, prin vot, trimiterea proiectului la Curtea Constituțională. Instanța supremă a criticat legea, considerând că aceasta încalcă principiile statului de drept și afectează independența justiției.
„Prin votul exprimat, judecătorii Instanței Supreme transmit un ‘nu’ răspicat oricărei tentative de a slăbi independența justiției și statutul constituțional al magistraturii. Independența justiției nu poate fi negociată, nici relativizată prin argumente conjuncturale”, a transmis ÎCCJ într-un comunicat.
Potrivit aceleiași surse, legea ar contraveni unui număr de 37 de decizii obligatorii ale CCR și mai multor principii fundamentale, printre care cele ale securității juridice, legalității și neretroactivității legii. Instanța a invocat, de asemenea, lipsa avizului obligatoriu al Consiliului Superior al Magistraturii și nerespectarea condițiilor constituționale privind angajarea răspunderii Guvernului.
Premierul Ilie Bolojan, în momentul asumării răspunderii în Parlament, a argumentat necesitatea reformei prin faptul că vârsta de pensionare a magistraților este în prezent de 48-49 de ani, iar pensia medie depășește 24.000 de lei, unele ajungând chiar la 35.000 – 40.000 de lei.
„Prin reforma propusă, stabilim o perioadă de tranziție de 10 ani, la finalul căreia pensionarea se va face la 65 de ani, iar vechimea în muncă va crește de la 25 la 35 de ani. Pensiile vor fi plafonate la 70% din venitul net, dar rămân considerabile”, a declarat premierul.
În urma deciziei de luni, Guvernul va trebui să reanalizeze forma legii și să decidă pașii următori pentru continuarea reformei sistemului de pensii speciale.
