Primăria Capitalei vrea să restaureze fațada Casei „Theodor Aman”
Articol de Mircea Apostolescu, 16 octombrie 2025, 09:40
Primăria Municipiului București vrea să acceseze fonduri europene nerambursabile pentru a restaura fațada monumentală a Casei “Theodor Aman”.
Ca parte a acestui proces, Muzeul Municipiului București a organizat, aseară, o dezbatere publică privind restaurarea și conservarea fațadei monumentale a imobilului, care găzduiește, astăzi, Muzeul “Theodor Aman”, parte a Muzeului Municipiului București.
Casa a fost proiectată chiar de către proprietarul ei, pictorul Theodor Aman, ceea ce îi conferă o și mai mare valoare, spune istoricul Adrian Majuru, directorul Muzeului Municipiului București.
“Este o reședință proiectată în secolul al XIX-lea, concepută chiar de proprietarul ei, pictorul Theodor Aman. Clădirea poartă, așadar, amprenta și semnătura sa personală. Tot el a realizat frescele din interior și o mare parte din mobilier, orientând ferestrele și spațiile după principiile urbanistice ale epocii. Din această perspectivă, casa reprezintă un monument unic în București.
Demersul de astăzi se înscrie în continuarea unui proiect aflat deja în desfășurare, care urmărește obținerea unei finanțări nerambursabile externe pentru restaurarea și salvarea fațadelor acestui imobil de patrimoniu.
În jurul Casei Aman, peisajul urban s-a schimbat aproape complet: ceea ce vedem astăzi este modern, recent. Pe vremuri însă, această reședință — asemenea altora din zonă — era înconjurată de grădini ample, care triplau amprenta locuirii.
Și Theodor Aman a avut o astfel de grădină. După moartea sa, soția artistului a vândut o parte din proprietate, iar ceea ce a rămas și a fost donat statului este ceea ce vedem astăzi”, a explicat istoricul Adrian Majuru, pentru București FM, după o dezbatere publică asupra restaurarii fațadei Casei Aman.
Pe terenul ce făcea parte, inițial, din grădina Casei “Aman”, la începtul secolului al XX-lea, probabil în anii ’20, s-a construit un bloc de apartamente.
La vremea când pictorul Theodor Aman si-a proiectat și construit casa, Strada C. A. Rosetti de astăzi, pe care se află imobilul, nu exista.
Deși, în prezent, zona este una ultracentrală și foarte aglomerată, pe la jumătatea secolului al XIX-lea, ea era una în dezvoltare. Existau reședințe, dar construite la distanță unele de celelalte și înconjurate de grădini ample și un drum de pământ, care făcea legătura între Ulița Colței și Podul Mogoșoaiei.
Abia în perioada construirii Casei „Aman”, drumul este pietruit și primește denumirea de Strada Clemenței (însemnând „iertare”). Se spune că numele ar putea fi legat de tatăl pictorului, un negustor înstărit, cunoscut pentru generozitatea sa: din când în când, acesta obișnuia să-i ierte pe datornici, iar aceștia îi strigau recunoscători “aman, aman – iertare”, în limba turcă.
