Leadership feminin. Noua generație care vrea să schimbe politicile UE

Voci din rețeaua FEMME EMPOWER

Articol de Monica Liche, 14 octombrie 2025, 16:41

Activism tânăr, politici europene, drepturi reproductive și o rețea transnațională care pune egalitatea de gen pe agenda publică sunt elementele care definesc  leadershipul feminin de azi. Am vorbit despre ce înseamnă să fii tânără, femeie, implicată și hotărâtă să contezi cu Victoria Carasava și Antonia Pîslariu, coordonatoare de proiecte A.R.T. Fusion, invitatele lui Răzvan Ursuleanu #ÎnComunitate.

Egalitatea de gen ca exercițiu de luciditate

Modelul islandez arată că adevărata egalitate nu se măsoară în trofee statistice, ci în capacitatea unei societăți de a se privi critic, chiar și atunci când pare că a ajuns la capătul drumului. În Islanda, progresul nu e un motiv de autocelebrare, ci o responsabilitate continuă. Această atitudine transformă activismul dintr-o competiție între state într-o formă de cultură civică.

“Islanda este cu siguranță un exemplu de urmat, când vine vorba de egalitate de gen, nu doar că se află pe locul 1 în lume, în acest moment, când vine vorba de egalitate de gen, dar ce este foarte de admirat la exemplu Islandei, este că sunt pe locul 1, dar nu e suficient. Adică, nu există o aroganță pe care o vedem poate la alte state, când vine vorba de activism și de drepturile omului, aici avem de-a face cu o țară foarte critică, care în continuare își dă seama că drumul către egalitate de gen, 100% este încă unul lung.

(…)Nu cred că locul 1 în clasament, propriu zis, este motivul pentru care lupta pentru egalitate de gen este atât de bună și aprigă în Islanda. Cred că, pur și simplu, are legătură cu un respect mai mare pentru drepturile omului și cu o istorie foarte interesantă a mișcării feministe.” – Victoria Carasava

Vocea care adună curajul femeilor

Dialogul deschis cu sute de femei din medii și realități diferite a transformat un simplu proiect într-un exercițiu profund de încredere și solidaritate. Faptul că aceste femei au ales să își spună poveștile personale, uneori dureroase, nu doar a consolidat autenticitatea consultărilor, ci a redefinit sensul implicării civice pentru echipă. A devenit limpede că schimbarea nu se naște din statistici, ci din mărturii directe, din întâlniri care scot la lumină ceea ce rămâne, de obicei, sub tăcere.

“Pentru noi, după toată oboseala care s-a adunat în acest proiect, tocmai când ne-am întâlnit cu atât de multe femei și am vorbit cu atât de multe femei face-to-face în România și online, a fost, de fapt, o responsabilizare a noastră. Pentru că, vorbind și de subiecte mai dure, de violență, de discriminare, le-am simțit că au avut încredere în noi să ne povestească toate aceste lucruri și am simțit această responsabilitate că, uite, femeile astea au avut încredere în noi să ne povestească toate aceste lucruri și mai ales că noi am fost foarte axate în toată consultarea pe care am făcut-o, vrem poveștile voastre personale, nu că ați auzit, că ați văzut, că ați citit și tocmai faptul că ele s-au deschis atât de tare față de noi, eu cred că nouă ne-a dat un imbold foarte mare și, de asemenea, ne-au și dat, din punct de vedere obiectiv, mult mai multă resursă să ne susținem cauza.

Adică nu suntem doar noi, nu este doar părerea mea, sunt atât de multe femei venind din locuri foarte diferite. Adică, la cele online am avut de peste tot din România, în rural a fost puțin mai greu să ajungem, dar am avut răspunsuri de la femei queer, de la femei rome, adică, oricum, un grup de oameni la care, în general, politicienii nu ajung să vorbească cu adevărat cu ei. Și pentru noi, clar, a fost un imbold, că am vorbit cu atât de multe femei care ne-au povestit exact durerile și supărările lor față de ce se întâmplă în România și în Uniunea Europeană în acest moment, pe partea de drepturi.” – Antonia Pîslariu

Solidaritatea care schimbă regulile jocului

Forța activismului feminin crește atunci când femeile își recunosc diferențele și merg împreună, nu una împotriva celeilalte. Când sprijinul devine mai important decât competiția, comunitatea se transformă într-un spațiu sigur, unde greșelile sunt firești și învățarea devine comună. În acest cadru, fiecare voce, fie că vine dintr-un context privilegiat sau marginalizat, adaugă profunzime și echilibru la masa deciziilor.

“Comunitatea ne dă puterea de a ne fi mai puțin frică și de a ști că avem alte femei în spate, în acest caz, pe care ne putem baza și care vor fi lângă noi chiar și atunci când greșim pentru că vom greși. Este imposibil, în orice formă de activism, să nu faci greșeli și asta e ok .Când avem comunitate, avem pe cineva în spate care să ne țină de mână atunci când greșim și care ne dă putere să mergem mai departe. Atunci când suntem mai multe ne dăm seama că nu ne luptăm între noi pentru un loc la masă, vrem 50% din locurile de la masă astfel încât să avem fiecare dintre noi loc și să ne asigurăm că la mesele la care se iau decizii nu există doar femei de un singur tip, adică, mai ales raportat la România, nu putem nega realitatea că în România avem foarte multe femei rome, că avem foarte multe femei care sunt care fac parte din comunitatea LGBTQ+, că avem femei maghiare, de asemenea că avem femei cu dizabilități. Fiecare dintre aceste femei au experiențe de viață foarte diferite și vocile lor sunt la fel de importante ca vocea mea, o femeie albă cu destul de multe privilegiI, cu educație foarte bună în spate și așa mai departe.” – Victoria Carasava

Vezi aici și ceea ce au avut de spus Victoria Carasava și Antonia Pîslariu despre drepturile reproductive sau activismul politic al tinerelor femei.