Semnele inimii care salvează vieți. Ce nu trebuie ignorat?
Ce sunt bolile cardiovasculare și de ce rămân principala cauză de mortalitate? Care sunt simptomele cardiovasculare aparent banale care nu trebuie ignorate?
Articol de Monica Liche, 30 septembrie 2025, 17:18
De Ziua Mondială a Inimii ( 29 septembrie) și Ziua Internațională a Medicului( prima zi de luni a lunii octombrie – 6 oct, în acest an), am discutat despre semnele care nu trebuie ignorate, prevenție reală și cum ne poate ajuta chiar tehnologia să fim mai sănătoși, cu Col. dr. Alice Munteanu, medic primar cardiolog, medic primar medicină internă, invitata lui Răzvan Ursuleanu #InComunitate
România, în fața unei urgențe cardiace
Bolile cardiovasculare rămân principala cauză de deces atât la nivel global, cât și în România, unde cifrele ne plasează în topul celor mai afectate țări. Ziua Internațională a Inimii a devenit un moment de conștientizare și un apel la acțiune pentru societate și pentru autorități. În acest context, a fost lansată o strategie națională de prevenție a bolilor cardiace și cerebrovasculare, cu obiectivul de a reduce semnificativ mortalitatea până în 2030.
“Suntem pe primul loc, din păcate, la mortalitatea prin boala cardiovasculară și, practic, iată, Ziua Internațională a Inimii, face cumva ca acest lucru să fie auzit în toată lumea, pentru ca semnificația acestei zile să fie răsunetul acestei patologii, care înseamnă mortalitate, care înseamnă până la 18 milioane de oameni mor care mor anual de această boală. Adică de infarct miocardic, accidente vasculare și de boală coronariană.
(…)Societatea Română de Cardiologie a punctat acest lucru și a fost punctat prin Gala Inimii, aseară, la Ateneul Român, unde aș vrea să spun că a fost lansată strategia de prevenție a bolilor cardiace și cerebrovasculare din România, care va începe de anul viitor până în 2030. Coordonatori sunt profesorul Dragoș Vinereanu, profesorul Chioncel și profesorul Dafin Mureșanu. Practic, se încearcă scăderea cu până la 30% a mortalității cauzate de această boală.”
Educația pentru sănătate începe din școală
Prevenția bolilor cardiovasculare nu poate exista fără o educație timpurie pentru un stil de viață sănătos. Primele obiceiuri alimentare și de mișcare se formează în copilărie, iar școala poate deveni spațiul-cheie unde elevii învață despre alimentație echilibrată, activitate fizică și riscurile consumului excesiv de zahăr sau produse ultraprocesate.
“Conștientizarea vine prin promovare, nu numai în rândul adulților. Noi trebuie cumva să intrăm în școli. Deci trebuie educație, trebuie informare. Ce înseamnă stil de viață? Ca să poți să reduci, peste 30 de ani, decesele, tu trebuie să începi de copil să spui, uite, asta e alimentația corectă. Trebuie să faci activitate fizică.
(…)Ce înseamnă dietă, stil de viață? Păi, înseamnă să nu mai mâncăm junk food de trei ori pe săptămână. Înseamnă să învățăm singuri să nu mai consumăm băuturi carbogazoase, care ne îngrașă, pentru că o sticlă de 250 de mililitri are șase lingurițe de zahăr”.
Primul consult cardiologic, un pas esențial după 40 de ani
Medicii subliniază că vârsta de 40 de ani marchează un moment-cheie pentru sănătatea inimii. Chiar și în absența unor simptome sau probleme evidente, este recomandată o evaluare completă, pentru a depista din timp eventuale riscuri ascunse.
“Ghidul de prevenție spune că după vârsta de 40 de ani să facem primul consult cardiologic, chiar dacă el este normal. Avem valoarea tensiunii normală, avem pulsul normal, avem electrocardiograma normală.
(…)De la 40 de ani începe să se schimbe tot ce înseamnă evoluția noastră din punct de vedere celular, metabolic, al multiplicării celulare și așa mai departe.”
Somnul, noul indicator al sănătății inimii
Specialiștii atrag atenția că odihna nu este doar o chestiune de confort, ci un element esențial pentru sănătatea inimii. Lipsa orelor de somn recomandate influențează direct starea noastră de sănătate. Astfel, tulburările de somn au intrat pe lista oficială a factorilor de risc cardiovascular, alături de hipertensiune, fumat, colesterol crescut sau stres.
“Tulburările de somn au fost introduse ca factor de risc cardiovascular. Noi ar trebui să dormim 7-8 ore. Somnul nu este doar o stare biologică. El ce face? Reglează sistemul nervos autonom. Ne reglează tensiunea arterială, ne reglează ritmul inimii, ne reglează tot ce înseamnă factorii de inflamație.”
“Tulburările de somn au fost introduse ca factor de risc cardiovascular. Noi ar trebui să dormim 7-8 ore. Somnul nu este doar o stare biologică. El ce face? Reglează sistemul nervos autonom. Ne reglează tensiunea arterială, ne reglează ritmul inimii, ne reglează tot ce înseamnă factorii de inflamație.”