Prefectul Bucureștiului explică Legea Bucureștiului și rolul administrației în Capitală

Ce funcționează, ce blochează administrația și ce soluții există pentru a debloca Capitala

Articol de Monica Liche, 17 septembrie 2025, 16:51

Rolul prefectului, atribuțiile reale în Capitală și o posibilă „Lege a Bucureștiului”, toate sunt subiecte care pot schimba viața de zi cu zi a locuitorilor. Am discutat despre ce funcționează, ce blochează administrația și ce soluții există pentru a debloca Capitala, împreună cu Mugur-Mihai Toader, Prefectul Bucureștiului, invitatul Ioanei Brușten #ÎnComunitate.

Rolul prefectului în administrația Capitalei

Funcția de prefect este adesea percepută greșit de către cetățeni, fiind confundată cu atribuțiile executive ale primarilor. În realitate, prefectul are un rol diferit, stabilit constituțional, care privește relația cu administrațiile locale și modul în care sunt aplicate politicile guvernamentale

“Între Instituția prefectului și administrațiile locale, recte Primăria Capitalei și primările de sector, nu există o relație de subordonare, în niciun fel. De ce spun lucrul acesta?

Pentru că sunt foarte multe persoane care consideră că prefectura ar trebui să se ducă peste primari, să îi ia la întrebări de anumite aspecte. Instituția prefectului este stabilită și prin Constituția României, este articolul 123, care în linii mari enunță și principalele atribuții ale Instituției prefectului și ale prefectului. În sensul că Prefectul este reprezentantul Guvernului în teritoriu. În acest sens asigură implementarea programelor de guvernare ale Guvernului, este conducătorul instituțiilor deconcentrate și al celorlalte organisme guvernamentale de la nivel local. Și, nu în ultimul rând, într-adevăr, asigură tutela administrativă, controlul de legalitate al actelor administrative emise de administrațiile publice locale. Mă refer la hotările de Consiliu local sau general și dispozitiile de primar”.

 Bucureștiul între stagnare și reorganizare

Discuția despre o lege dedicată Capitalei nu este nouă, însă de fiecare dată a rămas blocată între intenții și amânări. În lipsa unui cadru administrativ adaptat realităților actuale, orașul riscă să își piardă șansele de dezvoltare coerentă.

 “Mai mult ca sigur o să ies la pensie până când o să văd această lege. Eu vorbeam de legea Bucureștiului pentru că acest proiect a fost lansat foarte de mult.Mi-aduc aminte în 2000-2002, domnul primar Gerasim ținea foarte mult și a lucrat la acest proiect, dar în momentul de față este nevoie de o reorganizare teritorial-administrativă la nivelul întregii țări. Iar Bucureștiul, dacă, eu știu, această reorganizare teritorial-administrativă va întârzia și sunt destul de multe opinii, motive, motivații de întârziere, Bucureștiul se va sufoca, după umila mea părere, în câțiva ani.

(…)Efectiv, nu mai sunt zone de dezvoltare, sunt sectoare care suferă enorm din punctul acesta de vedere și, clar, o zonă metropolitană este singura soluție de rezolvat foarte, foarte multe probleme, începând de la trafic, dezvoltare haotică urbanistică.”

 Alegerile și atribuțiile prefecturii  în organizarea acestora

De fiecare dată când România intră într-un an electoral, presiunea pe instituțiile responsabile de organizare crește exponențial. Respectarea calendarului, gestionarea logisticii și garanția că toate procedurile sunt respectate la detaliu sunt esențiale pentru legitimitatea procesului democratic. În același timp, Mugur Mihai Toader, prefectul Capitalei, ne-a explicat cum va arăta calendarul alegerilor pentru Primăria Capitalei, din momentul în care va fi dată hotărârea de guvern.

 “Gândiți-vă, anul trecut am avut toate toate alegerile posibile din România, de la europarlamentare, locale prezidențiale, parlamentare inclusiv referendum de care ne-am ocupat și din punct de vedere organizatoric toate procesele electorale desfășurate anul trecut s-au desfășurat ireproșabil, v-am spus, organizatoric. Există un calendar al fiecărui tip de alegeri, calendar care merge la nivel de oră.

Organizatoric, este responsabilitatea noastră, de la tipărire, preluare buletine, distribuire, verificare pentru că fiecare buletin de vot trebuie să se regăsească ulterior în arhivare.

(…)Perioada de calendar al alegerilor, deci de la momentul în care se emite hotărârea de guvern, se scurtează la jumătate față de un proces electoral normal, deci din momentul în care guvernul dă hotărârea de guvern, în 37 de zile avem data alegerilor.”