Inflație România 2025: Adrian Negrescu explică riscurile

Inflație de 9,9%, energie mai scumpă cu peste 65%. Cât de aproape este recesiunea?

Articol de Monica Liche, 15 septembrie 2025, 17:26

Ce se întâmplă cu banii noștri, cât de gravă este situația economică și cine pierde cel mai mult? Astăzi discutăm despre spirala prețurilor și deciziile care ne afectează direct, cu Adrian Negrescu, analist economic, invitatul lui Răzvan Ursuleanu în emisiunea #ÎnComunitate.

Prognoze ratate, realități sumbre

Așteptările Băncii Naționale au fost depășite, pentru al patrulea an la rând. Inlația, inițial prognozată la9,7%, pentru luna septembrie, a ajuns la 9,9%, cu o lună mai devreme. Explicația principală rămâne „scumpirea energiei”, a precizat Adrian Negrescu, analist economic.

„În momentul de față, principala cauză o reprezintă, bineînțeles, creșterea prețului la energie, liberalizarea pieței de energie care a dus la o creștere a tarifului mediu cu 66 % în luna august, fapt care a influențat, bineînțeles, toate celelalte prețuri din economie. Firmele au fost nevoite să plătească facturi cu cel puțin 50% mai mari pentru energia electrică și energia electrică o folosim în absolut orice facem, din punct de vedere al produselor, al serviciilor, a tot ceea ce se întâmplă în economie. Când costurile de producție cresc atât de mult, bineînțeles că mulți transferă aceste costuri în prețul final. De aceea avem aceste creșteri de prețuri la cam toate domeniile, de la produsele alimentare, la alimente, la servicii, mai ales acolo avem o creștere de aproape tot la fel 10 %, ceea ce este foarte, foarte mult.”

 Inflația oficială versus inflația resimțită de oameni

 Există o discrepanță între inflația oficială și cea percepută, care explică de ce populația se raportează diferit la criza actuală. În timp ce statisticile oferă o medie, viața de zi cu zi arată că fiecare categorie socială trăiește propria realitate. Putem spune că dacă pensionarii suportă aproape dublul mediei, pentru cei cu bani mulți aproape că nu există un impact real.

 „Există, firește, o diferență. O simțim cu toții. Când  ne uităm la inflația asta de 10% și atunci când mergem să facem cumpărături în magazine ne dăm seama că parcă prețurile au crescut mai mult decât media asta de 10%. De ce? Pentru că rata inflației calculată de Institutul de Statistică se bazează pe niște algoritmi, pe niște elemente de consum. Ei creează un coș de consum în care bagă alimente, produse nealimentare, servicii și în baza unui unor date statistice, calculează cu cât s-au scumpit toate aceste produs,  servicii și produse nealimentare de la o lună la alta sau de la un an la altul. În cele mai multe cazuri, bineînțeles că datele astea nu coincid cu ceea ce ni se întâmplă nouă personal. De pildă inflația percepută de pensionari, de exemplu, este mult mai mare decât cea percepută de niște oameni care au mai mulți bani. De ce? Pentru că pensionarii în consumă banii pe care îi au la dispoziție pe produse alimentare de bază, care s-au scumpit semnificativ,  pe medicamente, a căror scumpire e undeva la nivel de 30 %,de la începutul anului și pe servicii, adică în energie, gaze, tot ceea ce ține de utilități. Puse cap la cap, inflația asta, la ei, este undeva la nivel de 17 %, cel puțin în momentul de față, față de 10 % este media.”

 Iarna facturilor mari

 Iarna vine cu surprize neplăcute pentru populație. Creșterea prețului la energia electrică, de la 70 de bani la 1,5 lei pe kilowatt va pune o presiune foarte mare pe cei cu centrale electrice. Pe lângă aceasta, toate celelalte scumpiri, gaz, alimente, taxe, vor face ca acest sezon rece să fie unul care va goli buzunarele românilor.

 “Eu mă gândesc cu groază la cei care au centrală pe energie electrică. Dumnezeule, acolo e o problemă majoră. Gândiți-vă că de la 68-70 de bani, cât plăteau kilowatt-ul, deja e 1,5 lei. Adică, ce facturi vor avea oamenii la încălzire, mă gândesc cu groază. Nu mai zic de facturile clasice la întreținere, la bloc, inclusiv în București, care vor crește și vor atinge, probabil, printr-un apartament cu două camere, undeva 800-900 de lei, la iarnă. Pentru că, să nu uităm, între timp s-a scumpit și gazul, chiar și plafonat prețul, că au crescut accizele, au crescut niște taxe și Elcenul a mai umblat puțin la niște prețuri. Nu mai zic de Radet, dar asta se întâmplă peste tot, în toată țara. Dincolo de faptul că și alimentele vor fi mai scumpe la iarnă, pentru că, în general, iarna, alimentele sunt mai scumpe, având în vedere sezonalitatea. Toate chestiile astea puse cap la cap, vor face într-adevăr,ca iarna să fie una cel puțin provocatoare, din punct de vedere financiar. Sper să n-avem o iarnă grea cu zăpezi, cu cine știe ce probleme, să ne trezim și cu pene de curent, având în vedere că, și așa, importăm foarte multă energie în momentul de față.”

 În loc de concluzie

Românii pot începe să se gândească la o viață mai bună abia din 2027. Până atunci, însă:

 „2026 va fi anul stagnării economice. Pur și simplu vom stagna și bălti într-o realitate guvernată de inflație, de problemele astea de finanțare, pentru că dobânzile la credite vor rămâne în continuare foarte, foarte mari. Toată lumea va aștepta ca guvernul să dea tonul revenirii economice prin scăderi de taxe. Nu cred că vom avea recesiune, iar dacă e să fie recesiune va fi una tehnică, probabil  două trimestre de scădere și o recesiune ușoară.”