7 din 10 români cred că tehnologia digitală ar îmbunătăți școala

Articol de bucurestifm, 15 septembrie 2025, 14:35

Majoritatea românilor consideră că tehnologia digitală este esențială pentru modernizarea educației și pentru pregătirea elevilor în fața provocărilor economiei viitorului. Potrivit celui mai recent studiu realizat de Ipsos pentru Edge Institute, 7 din 10 români (72%) văd în utilizarea mai intensă a instrumentelor digitale la clasă un beneficiu real pentru școli.

„România nu poate rămâne la periferia transformării digitale. Misiunea Edge Institute este să sprijine această schimbare cu soluții clare și aplicabile, pentru ca educația și tehnologia să devină resurse reale de competitivitate. Investiția în digitalizare este, în primul rând, o investiție în elevi și în șansa lor de a fi pregătiți pentru meseriile viitorului și pentru o economie puternică pe plan european”, a declarat Robert Berza, Director Executiv Edge Institute.

România și nivelul actual al digitalizării

Percepția românilor asupra digitalizării este într-o continuă creștere: 70% o consideră pozitivă în 2025, față de 63% în 2024. Țara este percepută ca având un nivel „mediu” de digitalizare (3,6 din 5), cu puncte tari în calitatea internetului (4/5) și digitalizarea firmelor private (3,9/5). În schimb, digitalizarea instituțiilor publice și nivelul general al cunoștințelor digitale sunt evaluate mai slab (3,5/5).

Tinerii din Generația Z sunt cei mai optimiști în privința progresului digital, iar locuitorii din marile orașe (peste 200.000 de locuitori) dau scorurile cele mai mari. Surprinzător, Bucureștiul se situează sub media națională, cu 3,3/5.

Școala de azi: modestă, dar cu potențial digital

Nota medie acordată școlii românești este de 6,7/10, iar percepția privind digitalizarea acesteia este similară. Respondenții consideră că actualul sistem educațional pune accent excesiv pe memorare și examene, în timp ce abilități precum munca în echipă, gândirea critică sau competențele digitale sunt insuficient dezvoltate.

Părinții și elevii apreciază procesul de înscriere și comunicarea cu școlile, dar semnalează lipsuri serioase în monitorizarea progresului și utilizarea platformelor digitale.

Școala viitorului: mai flexibilă, mai digitală

Privind spre 2030, românii își imaginează o școală profund schimbată, în care manualele și temele pe hârtie vor fi înlocuite de resurse și platforme digitale, iar programele vor fi adaptate individual fiecărui elev. Realitatea augmentată, aplicațiile interactive și învățarea personalizată sunt văzute ca elemente centrale.

61% dintre respondenți cred că viitorul educației va fi „mai degrabă digitalizat decât clasic”.

Beneficii și bariere

Studiul arată că românii privesc cu optimism digitalizarea: 70% susțin obligativitatea platformelor digitale pentru teme și evaluări, iar peste 60% consideră benefică utilizarea zilnică a dispozitivelor de către elevi. Impactul este resimțit de toate categoriile – 76% dintre elevi, 73% dintre profesori și 59% dintre părinți declară că tehnologia le-ar face viața mai ușoară.

Totuși, există și obstacole importante: dependența de dispozitive (35%), distragerea atenției elevilor (33%), lipsa dotărilor (33%), reducerea interacțiunii directe (32%) și lipsa de pregătire a profesorilor (27%). În plus, îngrijorările legate de siguranța online – cyberbullying și furtul de date personale – completează tabloul.

Inteligența artificială: oportunitate, dar cu rezerve

În privința inteligenței artificiale, românii văd mai degrabă oportunități: meditații digitale mai accesibile (43%), feedback automatizat (43%) și aplicații gamificate pentru învățare (42%). Totuși, cea mai mare teamă rămâne pierderea relației directe elev-profesor.

Interesant este că românii nu cred că AI-ul ar putea elimina locurile de muncă ale profesorilor.

Cine ar trebui să conducă digitalizarea?

Aproape jumătate dintre respondenți (48%) consideră că Ministerul Educației ar trebui să fie liderul procesului de digitalizare. Inspectoratele școlare (38%) și școlile în sine (34%) sunt văzute drept actori secundari, în timp ce companiile private sau ONG-urile au o influență percepută mai redusă.

Autor: Cornel Munteanu