Săptămâna Haferland 2025 a reunit peste 8.000 de vizitatori

Articol de andreiabarsanbfm, 5 august 2025, 16:18

Peste 8.000 de turiști, localnici, dar și sute de sași întorși zilele acestea acasă s-au bucurat de „tradiții din vecinătate” în cadrul celor aproximativ 50 de evenimente organizate la cea de-a XIII-a ediție a Săptămânii Haferland. Festivalul este organizat de Fundația M&V Schmidt în parteneriat cu Fundația Tabaluga // Peter Maffay Stiftung, și s-a derulat în perioada 31 iulie – 3 august în cele 10 localități deja consacrate: Archita, Saschiz, Homorod, Rupea, Criț, Roadeș, Meșendorf, Cloașterf, Bunești și Viscri.

Programul celor patru zile a fost gândit astfel încât fiecare dintre participanți să găsească ceva pe gustul lui: concerte de orgă și jazz, reprezentații de teatru pentru adulți și copii, conferințe, tururi ghidate, ateliere de meșteșuguri pentru copii și adulți, proiecții de film și nelipsitele dansuri și concerte tradiționale de muzică de fanfară. Nu au lipsit momentele de rugăgiune, din bisericile evanghelice fortificate, care au adus împreună oameni din confesiuni diferite.

Cele mai așteptate momente au fost fuga lolelor din Agnita, drumeția și picnicul organizate la Cetatea de refugiu Saschiz, dar și balul tradițional săsesc, la care atmosfera a fost întreținută de  Trio Saxones, și concertele de jazz susținute de Luiza Zan.

„Încheiem cu succes încă o ediție a Săptămânii Haferland, probabil cea mai reușită de până acum din punctul de vedere al participării publicului, care a fost prezent în mare număr la toate evenimentele organizate aici” a declarat Michael Schmidt, președintele Fundației M&V Schmidt. „Săptămâna Haferland este deja o reușită indiscutabilă. Afluxul constant de turiști a dus la dezvoltarea infrastructurii turistice din zonă, unde se investește constant în pensiuni turistice, cafenele și ceainării, magazine de produse handmade și produse alimentare tradiționale. Cu Săptămâna Haferland am pus fundația unei povești de succes, la care contribuim și noi, ca organizatori, dar și comunitatea locală și autoritățile”, a mai spus acesta, la finalul evenimentului.

Dacă la primele ediții inviații și turiștii erau nevoiți să stea în hotelurile din Sighișoara și făceau zilnic peste 30 de zeci de kilometri pentru a participa la festival, acum  în zonă au apărut 50 de spații noi de cazare, case de oaspeți, pensiuni sau chiar boutique hotel, și multe puncte gastronomice, inclusiv în localități din vecinătatea celor incluse pe harta festivalului.

Autorități locale au inceput să înteleagă beneficiile pe care poate aduce turismul rural și s-au implicat direct sau au susținut inițiativele unor asociații și ONG-uri.

De anul acesta, Țara Ovăzului are două cetăți reper pe harta sa, Cetatea Rupea, sărbătorită la Săptămâna Haferland 2024 , la împlinirea a șapte secole de existență și Cetatea de refugiu Saschiz, ridicată de sași la 1347, reconstruită aproape în totalitate, printr-un amplu proiect cu fonduri europene, derulat în perioada 2018-2025. Trebuie să știți că poziționarea ei nu permite acces auto  până la poarta de intrare. Este necesar să faceți o drumeție pe un drum pietruit,  în pantă, deci aveți nevoie de încălțăminte adecvată și de o bună hidratare. Drumul durează 30 de minute de mers lejer din parcarea din Saschiz. Cetatea este deschisă zilnic, în perioada mai – septembrie, între orele 10:00 – 18:00.

Găsiți și mai multe detalii despre cetate în interviul acordat București FM : https://www.facebook.comshare/v/15HbFsxZcxX/

Bisericile fortificate sunt și ele un punct de atracție pe harta Haferland. Două dintre ele au fost deja renovate, iar orgile lor restaurate, este vorba de Criț și Saschiz.

Biserica evanghelică din Saschiz  a fost construită între 1492 – 1525, este cel mai accesibil obiectiv, DN 13 trece chiar pe lângă zidurile sale. Nu aveți cum să nu vedeți turnul impunător, aseamănător  cunoscutului  Turn cu Ceas din Sighișoara. Doar că el a fost primul,  având inițial rod de aparare, a fost construit din piatră și cărămidă, înălțat la 10m de sacristia bisericii, având acoperișul îmbrăcat în țiglă smălțuită și colorată. În 1677, după ridicarea Turnului cu Ceas din Sighișoara, a fost transformat în clopotnița. Și el are o figurină numită Bogdan, care acompaniază bătăile ceasului.

Pentru prima oară la Săptămâna Haferland, vizitatorii au asistat la tradiționala fugă a lolelor din Agnita, vechi obicei de iarnă al breslașilor sași din Evul Mediu, foarte rar prezentat în alte locuri decât în localitatea de origine. Tradiția marca predarea lăzii de breaslă către noul staroste al fiecărei bresle de meșteșugari. Ceremonia avea loc la finalul unei parade a breslașilor, aceștia fiind însoțiți de calfe purtând măști, numite „lole”, înarmați cu bice. Având probabil la origine rituri agrare ancestrale, rolul lolelor era de a risipi spiritele rele plesnind din bici.

https://www.facebook.com/reel/1092893746118707

În ultima seară de festival, la Viscri, în șura casei de la numărul 63, doamna Caroline Fernolend ne-a reunit pentru ne spune o poveste emoționantă, cea a celor 25 de ani de activitate a Fundației Mihai Eminescu Trust, echipa care a readus la viață case țărănești și clădiri emblematice din Transilvania, din peste o sută de localități, dar a schimbat și mentalitați. I-a învățat pe oameni să își prețuiască această avere inestimabilă: satul, căminul, șura, mobilierul și portul tradițional, să ducă mai departe tradițiile și obiceiurile moștenite de la sași.

Știți, cu siguranță, casele din Viscri, conacul Apafi sau premiatul proiect de restaurare al Bisericii Fortificate din Alma Vii.

Restaurarea are reguli foarte clare, nu e doar despre a folosi exclusiv materiale tradiționale: nisip, var, paie, cherestea, ci și de a aplica tehnica de atunci, de a respecta anumite proporții și mai ales timpul necesar de pregătire și prelucrare pentru fiecare element de zidărie, țiglă sau stuctură din lemn..

Viscri ar putea fi, din multe puncte de vedere, un model de bună practică.

Aici există un fel de parlament informal, din care fac parte reprezentanți ai comunității și ai administrației locale.

Prin implicarea sa a fost realizată parcarea pentru vizitatori, de la intrarea în localitate. De mai bine de doi ani, în sat au dreptul să circule cu mașini doar riveranii și persoanele cazate în pensiunile de aici. Astfel, se pot plimba în voie pe strada mare și oamenii și animalele locului.

Dezvoltarea turismului  și incurajarea meșteșugurilor specifice zonei au făcut ca în Viscri să fie doar 2 asistați sociali, față de 45 în trecut.

Tot din grijă pentru mediu, au fost plantați puieți de arbori.  Satul are una dintre cele mai moderne stații de epurare a apei.

MET a format de-a lungul anilor 500 de meseriași. Au rămas, însă, doar câțiva, spune cu amărăciune Caroline Fernolend. Și nu pentru că au plecat prea mulți din țară, ci pentru aberații legislative i-au făcut să renunțe să lucreze ca PFA și au ales munca la negru.

A creat și susține cursuri pentru cei mici, pentru a-i împrieteni cu arta și tradiția sașilor, să o poată duce mai departe.

Tot ei au transformat casa și șura de la numărul 63 într-un spațiu cultural.

Criț este de fiecare dată  gazda evenimentului principal din festival. Este, de altfel, localitatea în care s-a născut ideea acestui eveniment, fiind satul natal al fondatorului său.

În prima duminică din august, curtea Bisericii Fortificate părea neîncăpătoare.  A fost o zi plină, cu invitați de onoare, cu ateliere creative, cu muzică de fanfară și dansuri tradiționale săsești și cu Lolele din Agnita.

Ediția 2025 a Săptămânii Haferland a găzduit, ca în fiecare an, reuniunea anuală a Forumului de Cooperare Bilaterală Româno-German, a cărui misiune este menținerea dialogului pe teme economice și culturale între cele două state. La reuniune, alături de Michael Schmidt și Emil Hurezeanu, au fost prezenți Mircea Abrudean, președintele Senatului, ambasadoarea Austriei la București, E.S. Ulla Krauss-Nussbaumer, ambasadorul Israelului la București, E.S. Lior Ben Dor, precum și ambasadorii României în Germania, E.S. Adriana Stănescu, în Cipru, E.S. Dan Mihalache, dar și ambasadorul României pe lângă Sfântul Scaun, E.S. Gabriel Bologan.

„Săptămâna Haferland, pe lângă dimensiunea sa culturală, este un loc al armoniei, al respectului, (…) iar la Criț se respiră spiritul european care doboară prejudecăți și încurajează conviețuirea tuturor popoarelor europene în jurul acelorași valori: pace, solidaritate, libertate de mișcare, toleranță, creștinism”, a menționat premierul Ilie Bolojan în mesajul oficial transmis organizatorilor

În semn de apreciere pentru cooperarea îndelungată cu Fundația M&V Schmidt, în păstrarea identității culturale săsești, o insignă cu stema federală a Germaniei a fost înmânată prin intermediul domului Bernd Fabritius, însărcinat al Guvernului Federal pentru problemele imigranților de origine germană și minorități naționale, domnului Michael Schmidt, fondatorul și organizatorul principal al evenimentului.

Ediția de anul acesta s-a desfășurat sub Înaltul Patronaj al Președintelui Senatului României, domnul Mircea Abrudean, și sub patronajul domnului Thorsten Frei, șeful Cancelariei Federale și Ministru pentru Afaceri Speciale în guvernul federal german

A fost finanțată de Ministerul Culturii, cofinanțată de Consiliul Județean Brașov.

N.R. Credit foto: BucureștiFM