Sondaj INSCOP: Ce cred românii despre comunism, Ceaușescu și prezentul democratic – o prăpastie între realitate și percepție

Articol de bucurestifm, 22 iulie 2025, 13:25

Marți, 22 iulie, a fost lansat, în cadrul unei conferințe la Palatul Victoria, sondajul „Percepția populației cu privire la regimul comunist. Reperele nostalgiei”, realizat de INSCOP Research la comanda IICCMER. Cercetarea scoate la iveală o serie de percepții controversate ale românilor cu privire la trecutul comunist și prezentul democratic.

Ceaușescu și comunismul, în percepția românilor

• 66,2% dintre respondenți cred că Nicolae Ceaușescu a fost un lider bun pentru România.
• 55,8% consideră că regimul comunist a fost, în ansamblu, un lucru bun.
• 48,4% spun că se trăia mai bine înainte de 1989.
• 65,1% sunt de părere că există mai multă corupție astăzi decât în perioada comunistă.
• 80,9% recunosc că existau mai puține libertăți înainte de 1989.

Nostalgia, între memorie și dezinformare

Potrivit autorilor sondajului, nostalgia față de comunism nu e doar o expresie a regretului față de trecut, ci reflectă nemulțumiri actuale: sărăcie, corupție, instabilitate. Totodată, rezultatele indică vulnerabilitatea societății românești în fața dezinformării și a agresiunilor hibride, mai ales în rândul celor mai slab educați sau din zonele rurale.

Evaluări comparative: comunism vs prezent

• Siguranță publică: 75,1% cred că era mai multă înainte de 1989.
• Acces la servicii de sănătate: 48,6% spun că era mai ușor.
• Acces la educație de calitate: 49,9% consideră că era mai facil.
• Eficiența instituțiilor statului: 58,7% spun că funcționau mai bine.
• Grija statului față de cetățeni: 66,4% consideră că era mai mare.
• Calitatea mâncării: 85,1% spun că era mai sănătoasă.
• Reputația externă: 73,2% cred că România era mai respectată.
• Nivelul de poluare: 52,8% spun că era mai scăzut.

Cunoașterea regimului comunist

• Doar 14,3% sunt „foarte interesați” de perioada comunistă.
• 34,8% se bazează pe experiența personală, 14,2% pe povești din familie.
• Doar 7% declară că școala a fost principala sursă de informare.
• 59,2% cred că regimul comunist e responsabil pentru abuzuri și crime.
• Doar 14,3% consideră că vinovații au fost pedepsiți de justiție.

Cultura și identitatea națională

• 71,3% cred că România și-a pierdut identitatea culturală în ultimele decenii.
• 75,1% consideră că filmele românești din comunism erau mai bune decât cele de azi.
• 71,8% spun același lucru despre muzica românească.
• 80,4% cred că oamenii se ajutau mai mult unii pe alții înainte de 1989.

Un semnal de alarmă

Atât INSCOP, cât și IICCMER avertizează că aceste percepții pot fi exploatate politic și informațional, slăbind atașamentul față de valorile democratice. Președintele IICCMER, Daniel Șandru, a catalogat nostalgia față de regimul comunist drept „o problemă de securitate națională”, care necesită politici urgente de educație istorică și intervenție publică.

Sondajul a fost realizat în perioada 25 iunie – 3 iulie 2025, pe un eșantion reprezentativ de 1100 de persoane, cu o marjă de eroare de ±2,95%. Rezultatele complete pot fi consultate pe site-urile INSCOP și IICCMER.

Datele sondajului evidențiază un contrast profund între realitățile istorice și percepțiile publice actuale. Deși majoritatea recunosc lipsa libertăților din perioada comunistă, tot ei afirmă că „se trăia mai bine” și că „statul avea mai multă grijă de cetățean”. Această nostalgie – alimentată de sărăcie, incertitudine și neîncredere în prezent – este accentuată de deficitul educațional și informativ. Fără politici publice consistente de memorie și educație istorică, românii riscă să idealizeze un regim represiv, uitând prețul real al trecutului.