La 14 ani de la darea sa în folosință, Pasajul Basarab urmează să fie recepționat de către Primăria Capitalei
Articol de Mircea Apostolescu, 22 iulie 2025, 10:12
Primăria Municipiului București a semnat un acord cu constructorul, acord care permite, în sfârșit, preluarea oficială de către Municipalitate a Pasajului Basarab.
După finalizarea recepției finale, Primăria Capitalei va putea interveni legal pentru întreținere, curățenie și reparații.
După recepție, vor fi executate o serie de lucrări: reparații la structura de beton și la rosturile de dilatație, înlocuirea aparatelor de reazem, asfaltarea pasajului și a rampelor, curățarea și vopsirea elementelor metalice precum și modernizarea sistemului de drenaj, a precizat primarul general interimar al Capitalei, Stelian Bujduveanu.
In urmă cu 14 ani, primarul general de atunci, Sorin Oprescu, inaugura Pasajul Basarab.
Construcția fusese realizată de companiile FC Construccion (Spania) și Astaldi (Italia). Deși fuseseră efectuate testele de rezistență înainte de deschidere, recepția finală nu a fost încheiată la acel moment, din cauza unor lucrări suplimentare care mai trebuiau executate.
Ulterior, pe 23 aprilie anul următor, a fost dată în folosință și stația de tramvai cu conexiune la metrou, însă mai rămânea de finalizat trotuarul rulant care conecta Gara Basarab cu punctul intermodal Basarab și Gara de Nord, la nivelul Peronului 1, pe Bulevardul Dinicu Golescu. Acest trotuar a fost pus în funcțiune în luna noiembrie 2013, dar a funcționat doar aproximativ un an.
Pasajul Basarab, cu o lungime de 2 km – din care 222 metri podul hobanat, o lățime de 44 metri – cel mai lat pod hobanat din Europa, și o înălțime de 10 metri, face legătura între Sectorul 1 și Sectorul 6, unind Șoseaua Nicolae Titulescu cu Șoseaua Grozăvești și întregind, astfel, inelul median al Capitalei, pe partea de nord-vest.
Pasajul rutier, cea mai mare lucrare de infrastructură urbană din România, cu câte două benzi pe sens și linie de tramvai în dublu sens, a fost conceput modern, ca un nod intermodal de transport, stațiile de tramvai de pe pasaj fiind legate, prin câte două lifturi și câte două scări rulante, cu stațiile STB de la nivelul solului și cu stația de metrou Basarab.
La 14 ani de la inaugurare, Pasajul Basarab pare, în continuare, abandonat de autorități. Rugina este vizibilă pe hobane, pe cablurile de susținere și pe numeroase alte elemente metalice ale construcției. Lifturile funcționează rar, dacă nu deloc, iar scările rulante sunt nefuncționale de ani de zile.
Balustradele și scările fixe de acces sunt, la rândul lor, afectate de coroziune. În interiorul nodului intermodal și în stațiile de tramvai de pe pasaj, mizeria este omniprezentă. Stratul gros de praf, care nu pare să fi fost curățat vreodată, acoperă aproape fiecare suprafață, iar ambalajele și gunoaiele sunt aruncate la întâmplare, fără ca cineva să intervină.
Toaletele, cu care nodul intermodal a fost prevăzut, în mod civilizat, au fost închise la scurt timp după inaugurare. Astfel, într-o zonă cu trafic pietonal intens — un important punct de intrare și ieșire din Capitală — trecătorii se descurcă cum pot, oriunde îi prinde nevoia.
Rezultatul este un miros greu, persistent, de urină, care domină zona. Iar vara, când canicula amplifică duhoarea reziduurilor vechi și recente, trecătorii nu pot decât să își țină respirația și să grăbească pasul prin zona de sub pasaj, la intersecția Șoselei Orhideelor cu Bulevardul Dinicu Golescu.
Cât despre trotuarul rulant care trebuia să asigure legătura între Gara de Nord și nodul intermodal Basarab, acesta a funcționat aproximativ un an, după care a fost închis. În prezent, a devenit un spațiu insalubru, invadat de gunoaie și murdărie.
Anul trecut, bucăți din instalația de scurgere a apelor pluviale a Pasajului Basarab s-au desprins și au căzut, pe trotuarul de sub pasaj. Coroziunea, cauzată de lipsa totală a întreținerii, a slăbit structura acestor componente metalice. Din fericire, incidentul nu s-a soldat cu victime.
Este evident că aceste marcaje nu sunt făcute la întâmplare sau în grabă. Ele presupun folosirea unui echipament special de escaladă, cunoștințe de alpinism utilitar și un timp considerabil pentru a putea fi realizate la o asemenea înălțime.
De ce au ajuns Pasajul și nodul intermodal Basarab într-o asemenea stare de degradare?
După deschiderea circulației rutiere pe Pasajul Basarab, Primăria Capitalei nu a reușit să finalizeze recepția oficială a acestei investiții, evaluată la 240 de milioane de euro.
Abia în 2017 a fost constituită o comisie de recepție a pasajului, alcătuită din reprezentanți ai Administrației Străzilor, RATB, Inspectoratului de Stat în Construcții și Poliției. În urma analizei documentației, comisia a concluzionat că este necesară o expertiză tehnică realizată de specialiști în construcții.
Expertiza a fost efectuată, iar raportul a fost depus la Primăria Capitalei la începutul lunii martie 2018. Însă, după acel moment, procesul recepției a intrat din nou în blocaj, fără explicații sau progrese vizibile.
Prin urmare, în lipsa recepției finale, Pasajul Basarab se află, oficial, încă în proprietatea constructorului. Acesta ar fi, teoretic, responsabil pentru întreținere, însă lucrarea nu a fost predată niciunei instituții aflate în subordinea Consiliului General al Municipiului București, cum ar fi Administrația Străzilor.
Consecința? Nicio autoritate nu se ocupă de curățenie, mentenanță sau reparații — lucrări absolut necesare pentru un obiectiv de infrastructură de asemenea amploare.
Am contactat Primăria Municipiului București pentru a afla dacă recepția Pasajului Basarab a fost, totuși, finalizată, având în vedere că, anul trecut, fostul primar Nicușor Dan estima costurile acesteia la aproximativ 126 de milioane de lei.
De asemenea, am întrebat dacă vreo instituție din subordinea Consiliului General al Municipiului București se ocupă de curățenie, mentenanță și reparații în pasaj.
Răspunsul, primit prin intermediul paginii de socializare a primarului general interimar Stelian Bujduveanu, a fost că Municipalitatea va putea interveni pentru întreținerea și curățenia pasajului abia după încheierea recepției finale.
În schimb, nu am primit încă niciun răspuns referitor la întrebarea dacă Poliția Locală a Municipiului București a reușit să identifice persoanele care au inscripționat simbolurile Gărzii de Fier pe stâlpii Podului hobanat, la o înălțime de peste 80 de metri.
În context, trebuie amintit faptul că o lege nou adoptată de Parlamentul României, în luna iunie, așa-numita Lege Vexler prevede că inițierea sau constituirea unei organizații cu caracter fascist, legionar, rasist ori xenofob, aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unui astfel de grup „constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 la 10 ani și interzicerea unor drepturi”. Noutatea este că, în lege, se adaugă și organizațiile cu caracter legionar.
Așteptăm răspunsul cu privire la autorii inscripțiillor din partea de sus a stâlpilor Podului hobanat din partea Primăriei Capitalei, dar, mai cu seamă, așteptăm ca recepția finală a investiției să se încheie și cineva să se ocupe de curățenia și întreținerea Pasajului și a nodului intermodal Basarab.
