Inspectoratul General de Imigrări a eliberat, în acest an, peste 42.500 de avize de angajare pentru cetăţeni străini
Articol de arionmihaela, 16 iulie 2025, 14:37
Inspectoratul General de Imigrări (IGI) a eliberat în 2025, până în prezent, peste 42.500 de avize de angajare pentru cetăţeni străini, la care se adaugă avizele pentru schimbarea angajatorului şi cele pentru schimbarea de funcţie, a declarat comisarul-şef Daniel Titirigi, director al Direcţiei Migraţie în cadrul IGI.
‘În ceea ce priveşte partea de avize de angajare, fac precizarea că doar pe anul 2025, ca şi avize de angajare eliberate de Inspectoratul General de Imigrări, până în prezent avem 42.511 avize. Pentru schimbarea angajatorului avem 6.474 de avize eliberate, iar pentru schimbarea de funcţie avem 683 avize eliberate, ceea ce înseamnă un total de 49.668 avize eliberate per total. După cum bine ştiţi, de-a lungul timpului, Inspectoratul General pentru Imigrări, cu sprijinul Ministerului Afacerilor Interne, a căutat soluţii, pe de-o parte, pentru a creşte capacitatea de preluare a cererilor de avize de angajare în muncă, conştienţi fiind de nevoia de pe piaţa forţei de muncă din România de lucrători nou admişi, iar pe de altă parte de soluţionarea şi reglementarea şederii ulterioare a dreptului de şedere pentru cei care vin în România’, a afirmat Titirigi, la o conferinţă de specialitate.
Potrivit acestuia, dacă în 2015 România avea 5.000 de persoane care făceau parte din acel contingent anual, în ultimii patru ani avem un contingent aprobat de Guvernul României de 100.000 de persoane/an.
‘Şi aici vorbim de persoane nou admise pe piaţa forţei de muncă din România, nu şi de cele care schimbă angajatorul sau de cei care schimbă funcţia. Asta este prima componentă de admisie pe teritoriul României – eliberarea avizului de angajare sau detaşare de către Inspectoratul General pentru Imigrări, ca şi componentă a obţinerii unei vize de lungă şedere în scop de angajare pe teritoriul României, atribut care revine Ministerul Afacerilor Externe. Ulterior, străinii au obligaţia să se prezinte la Inspectoratul General pentru Imigrări, la sediile noastre teritoriale, pentru a-şi reglementa şederea, astfel încât să beneficieze de dreptul legal de şedere în continuare şi de muncă în acelaşi timp pe teritoriul României’, a transmis el.
Comisarul-şef a subliniat că s-a luat în calcul şi componenta de combatere a şederii ilegale în România, cât şi muncile declarate, în contextul intrării României în spaţiul Schengen.
‘Totodată am avut în atenţie şi componenta de combatere a şederii ilegale şi muncile declarate, pentru că, după cum bine ştiţi, de anul trecut România a intrat în spaţiul Schengen şi avem nişte măsuri tehnice pe care le-am îndeplinit din anul 2010 şi ne-am pregătit de-a lungul anilor pentru ca persoanele care vin în România, indiferent de scopul pentru care vin în România, să respecte legislaţia privind angajarea în muncă – dacă ne referim la cei care sunt angajaţi în muncă -, iar pe de altă parte să respecte perioada de şedere şi dreptul de şedere conferit de viza sau permisul de şedere obţinut. Totodată am acordat o atenţie importantă şi componentei de returnare, astfel încât cei care rămâneau în situaţii ilegale sau nu îndeplineau condiţiile de a sta pe teritoriul României pe o anumită perioadă să fie returnaţi către ţările de origine sau ţările terţe unde îşi doreau aceştia’, a susţinut Daniel Titirigi.
În acest context, pentru facilitarea accederii pe piaţa forţei de muncă din România, Inspectoratul General pentru Imigrări de-a lungul timpului a venit cu modificări legislative în sprijinul simplificării procesului de admisie în România, a eliminării anumitor documente, astfel încât angajatorii să nu mai fie nevoiţi ‘să aducă aşa de multe hârtii la sediile noastre teritoriale’, a adăugat oficialul IGI.
‘Pe de altă parte, am încercat permanent să deschidem mai multe ghişee, să ne creştem capacitatea de soluţionare. Exemplu în acest sens sunt deschiderea unor noi sedii la nivelul Inspectoratului General pentru Imigrări, la Serviciul pentru Imigrări Constanţa, la Serviciul pentru Imigrări Cluj, la Biroul pentru Imigrări Vâlcea, Direcţia pentru Imigrări a Municipiului Bucureşti. Luna aceasta am deschis inclusiv un spaţiu în incinta unui mall – Serviciul pentru Imigrări al judeţului Ilfov, astfel încât să ne creştem capacitatea de preluare şi procesare a acestor cereri. Dar, aşa cum am spus, avem şi nişte obligaţii. Suntem un stat membru Schengen şi trebuie să ne asigurăm că persoanele care vin în România vin pentru scopul declarat atunci când au solicitat vizele de intrare în România şi că respectă motivele pentru care au obţinut acea viză, iar, într-adevăr, angajatorii sunt şi ei în colaborare cu noi în situaţia de a-şi aduce aportul la obţinerea acelui deziderat comun ca persoanele respective să locuiască legal pe teritoriul României. Odată ce persoanele respective muncesc legal pe teritoriul Românei şi au un drept de şedere legal pe teritoriul României, Inspectoratul General pentru Imigrări consideră că îşi îndeplineşte obiectivul de a asigura un climat de legalitate pentru activităţile pe care le are în competenţă’, a mai spus Titirigi.
Creşterea accelerată a cererii de forţă de muncă în sectoare precum producţia, construcţiile şi serviciile determină angajatorii să se bazeze tot mai mult pe muncitori extracomunitari, într-un context în care resursele locale sunt insuficiente. Conform datelor oficiale furnizate de Inspectoratul General pentru Imigrări, la finalul anului 2024 erau înregistraţi peste 140.640 de angajaţi proveniţi din afara Uniunii Europene care lucrează legal în România. Cei mai mulţi dintre aceştia provin din Nepal, Sri Lanka, Turcia şi India, iar domeniile în care activează cu preponderenţă sunt producţia (29.141 de angajaţi), construcţiile (28.538), comerţul (20.008), HoReCa (18.844) şi serviciile administrative şi de suport (12.189).
Potrivit Patronatului Importatorilor de Forţă de Muncă (PIFM), această cifră reflectă doar o parte din nevoia reală a pieţei, care este mult mai mare şi rămâne departe de a fi acoperită. Cu toate acestea, pentru al doilea an consecutiv, plafonul anual pentru anul 2025 a fost menţinut la 100.000 de avize. Mai mult de 60% dintre aceste avize vizează meserii din zone precum agricultura, construcţiile, curăţenia sau manipularea mărfii, domenii în care angajatorii români întâmpină dificultăţi majore în recrutarea locală.
În acest context, Patronatul Importatorilor de Forţă de Muncă a organizat, miercuri, prima sa conferinţă naţională intitulată ‘Muncitorii străini în România: realităţi şi bune practici’, un eveniment care a reunit, pentru prima dată, instituţiile relevante implicate în gestionarea şi integrarea forţei de muncă extracomunitare.
