VIDEO| Încotro se îndreaptă încrederea în presă? Lecții din Digital News Report 2025

Articol de bucurestifm, 26 iunie 2025, 09:11
Într-un context marcat de tulburări sociale, politice și informaționale, încrederea românilor în mass-media se clatină. Emisiunea „În Comunitate” de la București FM, moderată de Răzvan Ursuleanu, i-a avut ca invitați pe Raluca Radu și Antonia Matei, profesoare la Facultatea de Jurnalism si Stiintele Comunicare, care au analizat concluziile Digital News Report 2025 și au vorbit despre criza de încredere, rolul educației media și viitorul jurnalismului în România.
De ce mai aleg tinerii jurnalismul?
Pentru că rămâne una dintre cele mai intense, vii și relevante profesii. Jurnalismul îți oferă șansa de a fi în mijlocul evenimentelor, de a înțelege lumea și de a contribui la schimbare. E o meserie a curioșilor și a celor care vor să ceară socoteală într-un mod civilizat celor cu putere.
O lipsă majoră: educația media
România suferă de o lipsă structurală în ceea ce privește educația media – în școli, în familii, chiar și la nivel decizional. Antonia Matei a subliniat că această carență contribuie masiv la confuzia publicului în fața avalanșei de informații, dar mai ales a dezinformării.
Raluca Radu a punctat că alfabetizarea media trebuie să înceapă de la vârste mici, explicând diferențele între ficțiune și realitate, între un film cu dragoni și un documentar NASA. Ar ajuta și discuții reale cu jurnaliști care explică concret ce presupune munca lor – de la obținerea interviurilor, la confruntările cu politicienii care refuză să răspundă întrebărilor legitime.
Încredere în presă: cifre îngrijorătoare
În România, doar 26% dintre respondenți spun că au încredere în presă, în scădere accentuată de la 42% în 2021. Totuși, paradoxal, mulți dintre cei care declară că nu au încredere accesează săptămânal cinci sau mai multe surse media. Un semnal că presa rămâne totuși un reper, chiar și pentru cei sceptici.
Cauzele scăderii încrederii
Oboseala psihică post-pandemie, valurile de dezinformare din timpul crizei sanitare, impactul războiului din Ucraina și expunerea masivă la rețele sociale au contribuit la erodarea relației dintre public și jurnaliști. În plus, mulți politicieni și lideri de opinie tratează presa ca pe un adversar, nu ca pe un purtător al întrebărilor cetățenești. Iar lipsa acestui „click” mental se traduce într-o lipsă de respect față de misiunea jurnalismului.
Totuși, un semn de speranță
Digital News Report 2025 arată și o rază de lumină: în perioade critice – cum a fost campania electorală din noiembrie 2024 – românii au revenit la mass-media tradiționale, căutând informații credibile. Presa a fost relevantă, iar deciziile importante – precum votul – au fost influențate de materialele jurnalistice.
Concluzii:
În ciuda neîncrederii, presa bună încă face diferența. Jurnalismul românesc are viitor dacă investește în tineri bine pregătiți, în conținut de calitate și în prezența inteligentă pe rețele sociale. Dar mai presus de toate, e nevoie urgentă de educație media – singura capabilă să transforme publicul dintr-un simplu consumator de știri într-un cetățean informat.