Măsuri de prevenire şi combatere a antisemitismului, xenofobiei, discursului instigator la ură în mediul online – adoptate

Articol de arionmihaela, 11 iunie 2025, 13:32

Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat  un proiect de lege privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi a discursului instigator la ură, iniţiat de preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, deputatul Silviu Vexler.

Deputaţii au adoptat, cu 199 de voturi ‘pentru’, 99 ‘împotrivă’ şi două abţineri proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă nr. 31/2002 privind interzicerea organizaţiilor, simbolurilor şi faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război, precum şi pentru modificarea Legii nr. 157/2018 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului.

Proiectul de lege vizează conferirea unei viziuni integratoare şi coerente a textelor de incriminare a infracţiunilor motivate de ură, ca reacţie la amploarea situaţiilor de acest fel din mediul online.

Pentru prevenirea şi combaterea incitării la ură naţională, rasială sau religioasă, la discriminare şi la săvârşirea de infracţiuni de genocid, contra umanităţii şi de război, actul normativ reglementează interzicerea organizaţiilor, simbolurilor, materialelor şi faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid, contra umanităţii şi de război, prevede un amendament.

“Prin Mişcarea Legionară se înţelege o organizaţie fascistă din România care a activat în perioada 1927 – 1941 sub denumirile de Legiunea Arhanghelul Mihail, Garda de Fier şi Partidul Totul pentru Ţară”, stipulează un alt amendament.

Distribuirea sau punerea la dispoziţia publicului, în orice mod, prin intermediul unui sistem informatic, de materiale rasiste şi xenofobe constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la unul la 5 ani. Dacă această faptă este comisă prin intermediul unui sistem informatic limitele speciale ale pedepsei se majorează cu jumătate.

Negarea, contestarea, aprobarea, justificarea sau minimalizarea în mod evident, prin orice mijloace, în public, a Holocaustului ori a efectelor acestuia se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani şi interzicerea unor drepturi.

Negarea, contestarea, aprobarea, justificarea sau minimalizarea în mod evident, prin orice mijloace, în public, a genocidului, a crimelor contra umanităţii şi a crimelor de război, astfel cum sunt definite în dreptul internaţional, în Statutul Curţii Penale Internaţionale şi în Carta Tribunalului Militar Internaţional înfiinţat prin Acordul de la Londra, la data de 8 august 1945, şi recunoscute ca atare printr-o hotărâre definitivă a Curţii Penale Internaţionale, a Tribunalului Militar Internaţional înfiinţat prin Acordul de la Londra, la data de 8 august 1945, a Tribunalului Penal Internaţional pentru fosta Iugoslavie, a Tribunalului Penal Internaţional pentru Rwanda sau a oricărui altui tribunal penal internaţional înfiinţat prin instrumente internaţionale relevante şi a căror competenţă este recunoscută de statul român ori a efectelor acestora se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani şi interzicerea unor drepturi.

Negarea, contestarea, aprobarea, justificarea sau minimalizarea în mod evident, prin orice mijloace, în public, a Holocaustului pe teritoriul României ori a efectelor acestuia se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani şi interzicerea unor drepturi.

Săvârşirea acestor fapte prin intermediul unui sistem informatic constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani şi interzicerea unor drepturi.

Se interzice acordarea sau menţinerea numelor persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid, contra umanităţii şi de crime de război, precum şi al persoanelor care au făcut parte din conducerea organizaţiilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe unor străzi, bulevarde, scuaruri, pieţe, parcuri sau altor locuri publice. De asemenea, se interzice acordarea sau menţinerea numelor persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid, contra umanităţii şi de război, precum şi al persoanelor care au făcut parte din conducerea organizaţiilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, unor organizaţii, cu sau fără personalitate juridică, potrivit unui alt amendament.

Distribuirea sau punerea la dispoziţia publicului, prin orice mijloace, de materiale antisemite constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la unul la 5 ani şi interzicerea unor drepturi. Dacă fapta prevăzută este comisă prin intermediul unui sistem informatic limitele speciale ale pedepsei se majorează cu jumătate.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, Camera Deputaţilor fiind for decizional.