Stelian Bujduveanu- Prioritatea Municipalității: atragerea de fonduri europene pentru consolidarea clădirilor cu risc seismic!
Articol de arionmihaela, 5 iunie 2025, 12:54
Consolidarea clădirilor cu risc seismic, un subiect de importanță vitală pentru București, pare să se găsească într-un fel de blocaj.
Astfel, în vreme ce Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS) lucrează la 170 de documentații pentru consolidarea a tot atâtea clădiri, cele 10 șantiere începute în perioada 2017-2018 au bătut pasul pe loc, după 2020, din cauza falimentării Companiei Municipale de Consolidări, numai patru șantiere noi au fost începute, iar evaluarea vizuală rapidă s-a făcut, până acum, pentru doar 47 de clădiri, dintr-un total de 20 000, care ar trebui evaluate.
Primarul general interimar al Capitalei, Stelian Bujduveanu, spune că prioritatea Municipalității, în ceea ce privește consolidarea clădirilor cu risc seismic, este atragerea de finanțări europene pentru consolidarea clădirilor cu risc seismic.
Activitatea Administrației Municipale pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS) merge bine, susține Bujduveanu.
Primarul general interimar al Capitalei speră că până la 100 de clădiri din București ar putea fi consolidate cu finanțare europeană.
Reporter: “Ce părere aveți dumneavoastră despre stadiul în care se află consolidarea, în București”?
Stelian Bujduveanu: “Cred că își fac o treabă foarte bună colegii de la Consolidări (… AMCCRS n.r.) și vă spun de ce.
Documentația tehnică și, mai ales, să ai atâtea proiecte depuse pe PNRR și pe finanțare externă a fost o muncă colosală pentru Municipalitate, în ultimii acești ani.
Dacă noi reușim să ținem acest ritm și să atragem acești bani, cred că Municipiul București – veți vedea în perioada următoare, efectiv o schimbare la față a Municipalității.
Și acest demers al AMCCRS, instituția care face consolidări, e unul de lăudat.
Chiar dacă, astăzi, întrebarea a fost una tendențioasă: câte clădiri s-au reabilitat, întrebarea este câte s-au reabilitat, până acum, pe banii noștri?
Întrebarea care va fi peste trei ani va fi câte clădiri s-au reabilitat, în Municipiul București, pe bani europeni? Și nu vom vorbi de două, trei, cinci, vom vorbi de zeci, poate chiar ne apropiem de 100. Și vom spune da, s-au reabilitat și nu pe banii bucureștenilor, pe bani europeni.
Prioritatea noastră e să atragem finanțări externe, pentru că știți situația financiară a Municipiului București. Nu ne permitem ca, din banii puțini pe care-i avem, să-i risipim într-o singură direcție. Și, atunci, trebuie să-i împărțim. Și orice oportunitate o avem pentru a atrage finanțare externă este binevenită și merită chiar și o întârziere de câteva luni, pentru a atrage acești bani”.
În context, trebuie amintit, însă, faptul că, în acest moment, în București, se lucrează doar pe 10 șantiere de consolidare, șase fiind dintre cele moștenite din perioada 2017-2018 și numai patru fiind deschise după 2020, conform declarațiilor șefului AMCCRS, Răzvan Munteanu.
“Se lucrează la 170 de imobile, parte de pregătire a documentației, de obținere de autorizații… Avem un buget aprobat, din 100% cerut, solicitat sume, din ianuarie până în prezent, am primit 30%, din tot ceea ce am cerut.
Deci, cu alte cuvinte, și execuția bugetară, la finalul acestui an, va reflecta efectiv cash-flow-ul pe care l-a primit această instituție (… AMCCRS n.r.).
Cu privire la câte imobile sunt, în prezent, în execuție, sunt 10 șantiere deschise, în prezent, din care patru sunt din PNRR, șase sunt imobilele începute în anii 2017-2018, care au trecut printr-un proces cu Compania Municipală de Consolidări, în faliment.
Astăzi, în prezent, sunt reluate aceste șantiere, astfel încât să aducem oamenii înapoi, acasă.
În ultimii patru ani, s-au întâmplat următoarele lucruri. Acum patru ani de zile, se lucra la zece documentații, în această instituție (… AMCCRS n.r.). În prezent, lucrăm la 170 de documentații.
În ultimii patru ani, au fost contractare 60 de milioane de euro, pe fonduri europene și avem semnat ordin de ministru al Ministerului Dezvoltării pentru 72 de clădiri, cu un potențial de 360 de milioane de euro”, a declarat șeful AMCCRS, Răzvan Munteanu.
În context, trebuie amintit faptul că, ieri, Consiliul General al Municipiului București a aprobat două proiecte de hotărâre propuse de Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS), vizând atât prevenirea riscului seismic, cât și protejarea persoanelor afectate de lucrările de consolidare.
Primul proiect vizează contractarea unui grant nerambursabil în valoare de 500.000 euro de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (CEB) pentru derularea proiectului „Identificarea, inventarierea și evaluarea vizuală rapidă a clădirilor din Municipiul București”.
Obiectivele acestei etape sunt: actualizarea bazei de date privind fondul construit vulnerabil, stabilirea unor criterii clare de prioritizare a intervențiilor și utilizarea unei surse externe de finanțare, fără presiune asupra bugetului local.
Cel de-al doilea proiect aprobat prevede acordarea unui ajutor financiar pentru plata chiriei locuințelor închiriate de pe piața liberă, destinate persoanelor evacuate temporar din imobilele supuse lucrărilor de consolidare seismică, conform Legii nr. 212/2022.
Sprijinul lunar se va acorda doar în lipsa unei locuințe de necesitate disponibile şi variază între 360 şi 1.030 euro, în funcție de numărul de membri ai gospodăriei și de dimensiunea locuinței necesare.
În completarea acestor măsuri, AMCCRS derulează în prezent 17 proiecte cu finanțare nerambursabilă prin PNRR, în valoare totală de 283,46 milioane lei, din care 7 sunt în execuție, iar restul în diverse faze de proiectare.
Totodată, 72 de proiecte au fost selectate pentru finanțare prin PNCCRS, în valoare de aproximativ 2,25 miliarde lei, majoritatea vizând clădiri rezidențiale din zone protejate sau monumente istorice.
Pentru imobilele din Calea Victoriei 101, Bulevardul Carol I nr. 63, Strada Pictor Ștefan Luchian nr. 12C și Bulevardul Nicolae Bălcescu 32-34, au fost deja semnate contractele de finanțare, cu o valoare totală de aproximativ 160 milioane lei, din care 112 milioane lei provin din fonduri nerambursabile.
Autor- Mircea Apostolescu
