Sănătatea femeii în România: prevenție, sport și solidaritate
Campanii care salvează vieți

Articol de Monica Liche, 4 iunie 2025, 16:39
Am discutat despre Race for the Cure România, ce funcționează, ce mai e de făcut și cât de importantă este prevenția, împreună cu Mihaela Geoană, Președinta Fundației Renașterea, invitata Ioanei Brușten #ÎnComunitate.
Când prevenția devine solidaritate în mișcare
„Race for the Cure” nu este doar un eveniment sportiv, ci o formă vizibilă de empatie organizată. Ediția aniversară din 2025 celebrează 11 ani de alergare și este o formă de conștientizare care schimbă vieți. În spatele pașilor sunt statistici dureroase, dar și speranță.
„ Este ediția cu numărul 11. Este un eveniment care se întâmplă în 30 de țări. Sunt țări care sunt campioane, cum este Italia, a avut 155.000 de participanți în luna mai, iar Atena are în jur de 30.000 de participanți în fiecare an, iar noi, anul trecut, am avut 5.100 de participanți, din care 120 au fost învingătoare în lupta cu cancerul de sân sau în lupta cu cancerul în general.
(…)Avem activități pentru copii, cățeii sunt bineveniți, avem bandane roz pentru căței, da, și în final, sărbătorim femeile care au învins cancerul și care sunt dovada vie că această boală poate fi învinsă dacă o depistăm la timp.”
Când alergi, nu fugi de boală, o înfrunți
Mișcarea fizică devine un mesaj. Participarea la cursă, dincolo de gestul simbolic, mai înseamnă apartenență, asumare și educație prin exemplu. Este locul în care fetele învață de mici că sănătatea nu se neglijează.
“Ceea ce facem noi este să comunicăm tuturor participanților femei-bărbați că un stil de viață sănătos și analize făcute la timp ne pot salva viața. Cancerul nu mai este o boală neapărat mortală, dacă o depistăm la timp, se tratează. Pe de altă parte, le arătăm ce înseamnă un stil de viață sănătos făcând o plimbare de patru kilometri sau o alergare fiecare după posibilități.
(…)Să nu ne fie teamă să mergem la medic. Trebuie să mergem regulat pentru a fi siguri că vom rămâne sănătoși. Duminică, la eveniment, cred că vor fi peste 200 de femei care au învins cancerul, învingătoarele, le numim, ele vor purta tricouri ciclam, în timp ce toți participanții vor avea tricouri albe. Le sărbătorim și intră la linia de start însoțite de o formație de mariachi, totul este o veselie, o sărbătoare.”
Prevenția nu ține doar de medicină, ține și de acces
Una dintre marile provocări rămâne lipsa accesului echitabil la testări și controale. Femeile din mediul rural ajung prea târziu la diagnostic, iar aici campaniile mobile ale Fundației Renașterea fac diferența. Prevenția trebuie să meargă către oameni, nu doar să-i aștepte în spitale.
„ În 2001 când am pornit Fundația Renașterea, scopul nostru a fost să informăm femeile despre importanța diagnosticului precoce. Am făcut campanii de informare, campanii de strângere de fonduri, pentru că am fost apreciate în ceea ce am făcut. Am putut deschide un prim centru social, unde ofeream mamografii gratuite femeilor sub un anumit nivel financiar și acel centru medical-social a funcționat peste 10 ani.
După care, am cumpărat o primă unitate mobilă, care făcea și mamografie și teste Babes – Papanicolau. Și am făcut peste 42 de mii de investigații medicale gratuite, în aceste unități mobile. Iar în centrul medical din București am făcut peste 120 de mii de investigații medicale.
(…)Mai nou, acum am reușit să achiziționăm încă o unitate mobilă, care face mamografii, și cu care mergem, chiar luna aceasta a fost în Constanța, și mergem în orașe sau orașe mici, zone rurale, unde nu au mamograf în apropiere.”
Când o picătură devine model
Prevenția nu ține doar de spitale, ci de voință colectivă. Mihaela Geoană explică cum o organizație mică poate genera schimba lucrurile, dacă face ce trebuie, constant. De la caravane medicale la educație pentru sănătate în sate și orașe uitate, Fundația Renașterea dovedește că „se poate”.
“Trebuie toți să conștientizăm, să spunem în jurul nostru, să ajutăm, să participăm la astfel de evenimente pentru că astfel noi ducem mai departe și testele, dar și educația în mediul rural, în orașe mici unde este atât de mare nevoie.
Lucrurile astea se întâmplă, poate nu cu viteza pe care ne-am dori noi, dar se întâmplă. Important este să mergem înainte și să încercăm să transmitem informația asta. Ceea ce facem noi este o picătură într-un ocean pentru că e o țară mare, noi suntem o singură organizație, însă arătăm, dovedim că se poate.
Arătăm care sunt costurile, cum se poate organiza un astfel de screening sau de prezență în zonele în care nu mai sunt spitale și ne bucură să vedem că și administrația urmează aceste lucruri și planurile care sunt pentru programe de screening, toate prevăd unități mobile, ceea ce este extraordinar. Simplifică foarte mult lucrurile.”
Fiecare pas înseamnă o poveste, un nume, o viață salvată
Race for the Cure 2025 vorbește despre femei care au învins cancerul, despre prietene care s-au dus la control pentru că „așa e bine”. Vorbește despre normalizarea conversației despre sănătatea feminină și înlocuirea fricii cu responsabilitate. Mai vorbește și despre reușită.
„ În ziua în care am deschis Centrul Social de Investigații Medicale, la Cuțitul de Argint, s-a anunțat la radio că se taie panglica unui centru medical, Fundația Renașterea, și așa și mai departe. Țin minte, să nu greșesc, că Nadia Comăneci și ambasadorul american la București au venit să taie panglica. O persoană care a auzit la radio că se vor face teste gratuite a venit și a făcut mamografie în prima zi, în ziua în care s-a deschis. Pentru că după tăierea panglicii, au început să se facă analize. A fost depistată cu cancer. Era femeie de serviciu într-un bar de noapte, avea doi copii, și este bine și astăzi. A fost tratată de medicii de la Fundație și am întâlnit-o după zece ani de zile, a venit pe stradă și mi-a spus, știți, eu sunt prima pacientă. Zice, am auzit la radio și am venit așa, din întâmplare.
Ea este cea care a tras maneta și a aprins lumina roz pe Parlamentul României, când l-am iluminat în roz.”