Bine de citit: „Apolodor pe crestele Carpaților”

Articol de razvanursuleanu, 3 iunie 2025, 14:40

Nu numai că veți descoperi în această carte, dragi copii, o mulțime de locuri extraordinare pe care numai în țara noastră le puteți vizita, dar autorul vă oferă și câteva sfaturi binevenite, pe care este bine să le rețineți și mai ales să le urmați atunci când plecați într-o vacanță prin România.

De exemplu, momentul în care veți ajunge într-o rezervație naturală. Deși este greu de crezut că mai există cineva care să nu știe ce este aceea o rezervație naturală, Florin Bican ne explică totuși ce anume înseamnă: “În rezervații naturale / există plante, animale / ape și peisaje care / pentru știință au valoare / și protejate sunt prin lege. / Și prin bun-simț, se înțelege!”

Bineînțeles, urmează și sfaturile despre care vă spuneam și de care, repet, trebuie să ținem cont: “Un loc, adică, protejat: / Umblați prin el civilizat! / Să nu lăsați, deci, după voi / Nume cioplite-n stânci, gunoi, / Să nu aprindeți la-ntâmplare / Focuri deschise sau grătare”… (Ultimele două versuri nu sunt pentru voi, dragi copii, autorul le-a scris pentru părinți, pentru tătici de fapt, cei care oriunde i-ar purta pașii se apucă și fac repede un grătărel pe care încep să sară fleicile și micii precum păstrăvii în râurile de munte iar ei, uitând cu desăvârșire unde se află și ce minunății sunt în jurul lor, discută cu însuflețire despre tot felul de subiecte care mai de care mai plictisitoare, cum ar fi, de exemplu, ce mult o să se mai distreze ei la următorul grătărel…).

Bun. Să revenim la versurile din carte. Așadar, “să nu luați de pe traseu / Bucăți de roci, de curcubeu, / Sau alte frumuseți pe care / le are muntele-n păstrare…” Super sfat. Deci nu începeți să înghesuiți în bagaje tot felul de pietricele sau flori din rezervație, în primul rând pentru că o rezervație, după cum îi spune și numele, își rezervă dreptul de a păstra absolut tot ce deține, și în al doilea rând pentru că, odată ajunși acasă, o să vă treziți că nu aveți ce face cu pietricelele și de fapt nici nu prea aveți chef de udat florile, așa că mai bine lăsați toate lucrurile acolo unde sunt, în rezervație adică, pentru că acela este locul lor. Și mai ales gândiți-vă că vor mai ajunge în rezervație și alți copii, care la rândul lor vor dori să se bucure de tot ceea ce văd în jurul lor, așa că nu e deloc frumos să lăsăm rezervația jupuită în urma noastră…

Și poate credeți că ființele fantastice există doar în cărțile pentru copii? Nici pomeneală! Ia fiți atenți ce spune Florin Bican despre o astfel de ființă fantastică, un uriaș cum nu s-a mai pomenit vreodată, și pe care l-am văzut și eu, cu ochii mei, așa că mă pun zălog că tot ce ne spune autorul este adevărat: “Am luat-o pe platou agale / Și ne-a ieșit deodată-n cale / Un uriaș… Sper că-nțelegi, / Vorbesc de Sfinxul din Bucegi.”

Nu cred că mai are rost să vă mai prezint și alte exemple din cartea “Apolodor pe crestele Carpaților”, sunt sigur că v-ați lămurit pe deplin, așa că spor la citit… și la călătorit!