Dezvoltarea sustenabilă a Capitalei: soluții, viziune și acțiune

Infrastructură inteligentă, digitalizare accelerată și economie circulară – noua viziune pentru dezvoltarea sustenabilă a Capitalei

Articol de Monica Liche, 20 mai 2025, 16:32

Am discutat despre ce funcționează, ce trebuie regândit și cum putem transforma Capitala într-un oraș verde, digital și incluziv cu Iuliu Stocklosa, Președintele Camerei de Comerț și Industrie a Municipiului București, invitatul Ioanei Brușten #ÎnComunitate.

Un oraș cu potențial, dar cu ecuații neterminate

 Când vorbim de „dezvoltarea sustenabilă a Capitalei”, mergem dincolo de  tehnologie și infrastructură. Vorbim despre o reconfigurare profundă a modului în care trăim, lucrăm, ne deplasăm și interacționăm cu orașul. Iuliu Stocklosa vorbește despre București ca despre un magnet de investiții, dar atracția nu este suficientă în lipsa unui plan coerent care să transforme avantajele în realitate pentru toți cetățenii.

„ Aici trebuie să avem în vedere faptul că Bucureștiul este la intersecția două coridoare de transport pan-europene, în apropiere de asemenea de culoarul Dunării, care este foarte important pentru transportul mărfurilor, și e foarte bine organizat în momentul ăsta cu toate rețelele feroviare, auto și chiar și fluviale.

(…)Sperăm noi foarte curând să se dea drumul și la proiectul acela măreț, canalul Dunăre -București. Noi sperăm să pornească pentru că în acel moment investițiile în București, cel puțin, se vor dubla, având în vedere scăderea costurilor transporturilor. De asemenea, un avantaj foarte mare pe care îl are Bucureștiul vis-a-vis de majoritatea celorlalte regiuni este forța de muncă, care este convenabilă ca preț.

(…)comparația Bucureștiului se face cu celelalte regiuni din Europa, pentru că vă dau câteva date. PIB-ul Bucureștiului este mai mare decât PIB-ul Bulgariei, decât PIB-ul Serbiei, mai mare decât PIB-ul Budapestei, și atunci ne comparăm cu cei din jurul nostru, nu ne recomparăm cu țara, pentru că Bucureștiul reprezintă 25% din PIB-ul României. E o valoare.”

Infrastructura nu se mai poate gândi pe bucăți

 Discutăm despre mobilitate, dar ne împiedicăm în linii de tramvai vechi și în lipsa unei viziuni unitare de transport urban. Rețeaua de metrou e în extindere, dar nu suficientă. Tramvaiele noi merg pe șine vechi, iar traficul sufocă orașul în lipsa unor soluții smart aplicate, nu doar promise.

„La ora actuală, așa cum am spus puțin mai devreme, trebuie să dezvolte rețeaua de transport, în primul rând, atât în interiorul orașului, cât și de jur împrejurul orașului. Ce ne dorim noi? Să pornească și să se ducă, la bun sfârșit, extinderea rețelei de metrou, pentru că metroul este un mijloc de transport foarte bun pentru oraș.

(…)Să se reabiliteze, în sfârșit, liniile de tramvai, pentru că la ora actuală avem tramvaie moderne, fabricate în țară, dar când mergi pe liniile de tramvai din București, te sperie.”

 Digitalizarea există. Pe hârtie. În practică, dosarul cu șină încă domină

 Platforme disparate, date neconectate și funcționari care cer „ce știu ei”, nu ce s-a legiferat. Digitalizarea rămâne un ideal fragmentat, în lipsa unui sistem integrat care să unească administrația locală cu restul instituțiilor publice.

„ Digitalizarea serviciilor publice a început, zic eu că a început bine, dar este undeva cam pe la jumătate și ar trebui accelerată și finalizată.

Această digitalizare să ducă la o transparență mai bună și la o operativitate mai mare. În ce sens? La ora actuală, ajungi la un sistem digital să introduci date și la un moment dat zice ok, e foarte bine,  depune dosarul la etajul 3, biroul 5. (…) Trebuie legat sistemul de digitalizare, trebuie toate acestea puse împreună, ca cetățeanul, să nu mai pierdă atâta timp. Se pierde extraordinar de mult timp prin trecerea de la un birou la altul, chiar dacă e digital.”

Bucureștiul ca Smart City

 Un oraș inteligent nu se face cu insule de tehnologie. Este nevoie de o viziune care să unească sectorul public cu mediul privat, acces la fonduri și voință politică. Mai ales, e nevoie de cineva care să aibă curajul să vadă lucrurile de sus, integrat.

„ La ora actuală sunt puncte, să le spunem, de proiecte, deci nu există un proiect general pentru municipiul București. Aici ar trebui ca atât partea de administrație cât și partea privată să lucreze împreună, într-un sistem public-privat, pe niște proiecte mai mari pentru că un asemenea Smart City, la nivel european sau mergem în China unde sunt mult în față, e dificil de făcut și pe bani foarte mulți. Cu o asemenea asociere public-privată, eu cred că se poate transforma Bucureștiul într-un Smart City, cel puțin la nivel european.

(…)Soluții tehnice există, au fost implementate pe bucățele, să spunem, dar acum trebuie ca cineva să vină să se uite de sus, în așa fel încât să vadă exact unde trebuie optimizat, astfel încât tot orașul să fie un Smart City și nu numai clădiri Smart City, nu doar zone Smart City.”

Economia circulară nu e o modă, e o necesitate

 Colectarea separată și refolosirea materialelor nu sunt doar soluții de mediu, ci și de echilibru economic. Exemplele de bună practică există, atât din partea unor sectoare administrative, cât și în inițiative antreprenoriale, dar este nevoie de o implicare mai mare și de comunicare mai bună între administrații.

“Responsabilul principal este primăria, pentru că primăria se ocupa de colectarea deșeurilor, în general, de cele două tipuri de deșeuri umede și uscate, cum le spun ei. Normal, la ora actuală există deja câteva centre de colectare și de selectare a reziduurilor menajere. Acestea sunt insuficiente la ora actuală.

 Din experiența mea, sunt câteva sectoare care au reușit să facă treaba asta și eu zic că primăriile ar trebui să folosească experiența similară de la alte primării care deja au implementat și zic că au implementat destul de bine.

 (…)Din punct de vedere al experienței noastre și mă refer aici la business-ul privat, sunt câteva exemple. Am un exemplu atelierul REMES al Asociației Ateliere Fără Frontiere care transformă, în fiecare an, tone de materiale publicitare. Le aduc și fac sacoșe, genți și așa mai departe.

 De asemenea, Recicladorul este o firmă care preia obligații de reciclare și optimizează fluxurile de la ambalajele care sunt recuperate.”