Dâmbovița Apă Dulce – proiect urban 2025 – dialog, artă și reconectare cu orașul

Dâmbovița Apă Dulce

Dâmbovița nu este doar un râu care traversează orașul și nu ar trebui să rămână așa. Proiectul Dâmbovița Apă Dulce, susținut de Asociația Ivan Patzaichin – Mila 23 și de NOD Makerspace, propune nu doar o renovare estetică, ci o reconectare profundă. Nu niște „floricele”, cum spune ironic Teodor Frolu, ci o repoziționare a râului în viața urbană – ca spațiu de circulație lentă, de dialog și coexistență.

„Problema majoră a Dâmboviței este că ea nu se va schimba în altceva – în ceva valoros pentru oraș, pentru comunitate – până când nu va avea mai mult spațiu lângă apă. Iar acest spațiu nu poate fi luat decât din traficul mult prea mare.” – Teodor Frolu- Asociația Ivan Patzaichin – Mila 23

 Un apel deschis către noi

 Ediția 2025 a Dâmbovița Delivery (7–8 iunie) vine cu un apel deschis pentru proiecte artistice, performative, ecologice sau de implicare comunitară. Tema – „Hai să ne ascultăm unii pe alții” – depășește estetica unui slogan și funcționează ca invitație reală la co-creare. Proiectele selectate vor fi finanțate cu până la 500 euro și vor anima zona Debarcaderului Timpuri Noi.

„ Debarcaderul Timpuri Noi a fost odinioară un nod vital în viața industrială a orașului, iar astăzi este o doar o pată de beton uitată între 2 bulevarde, iar cu sprijinul platformei de mediu și al comunității lucrăm să-i redăm funcția, frumusețea și spiritul. Tema evenimentului este-  „Hai să ne ascultăm unii pe alții” – și este un apel deschis către empatie, înțelegere și implicare în viața orașului. Ca activități ce se vor derula în acest weekend vom avea activitățile pe apă cu ambarcațiuni de tip caiac canoe,  vor fi activități de artă stradală, vor fi instalații artistice, performance-uri live, ateliere de ecologie și jocuri sau experiențe participative. Pentru asta avem acest apel deschis până pe 14 mai.  Vă invităm să intrați pe dâmbovitaapădulce.ro.” – Tamina Lolev- NOD Makerspace

Implicarea comunității

Pentru ca orice plan să poată funcționa este nevoie de dialog, ca formă de responsabilitate civică. Regenerarea urbană, în acest caz, începe cu disponibilitatea de a face loc — la propriu și la figurat. Nu doar planurile schimbă orașul, ci și felul în care oamenii învață să împartă spațiul. Pentru asta e nevoie de mediere, de structură și de o comunitate dispusă să reînvețe colaborarea.

„E nevoie de instrumente și persoane cheie, pentru că e foarte agitată societatea în care trăim. E nevoie de moderatori, facilitatori pentru toate procesele astea și, cred că aici, avem cumva niște avantaje ale momentulu,  că există tot ce trebuie pe masa alinierii actorilor” – Tamina Lolev

(…) Încercăm ca o dată cu demararea proiectului să aducem comunitatea, să o implicăm în acest proces și să aibă în mod real o contribuție la proiect.” -Teodor Frolu

Traficul, acel obstacol invizibil al reconectării

 Una dintre cele mai dificile transformări urbane e legată de spațiul pentru pietoni. Nu pentru că el nu există – ci pentru că este ocupat. E nevoie de o decizie clară: dacă vrem o Dâmboviță care să respire, trebuie să recuperăm malurile. Iar asta înseamnă reducerea benzii auto, testată deja cu succes în mai multe puncte.

„ Mai aducem la masă și niște experimente de pietonalizare pentru a observa cum se poate desfășura traficul cu închiderea anumitor segmente. De exemplu, până acum am făcut închidere între Timpuri noi și Mihai Bravu și am văzut că nu a fost absolut nicio problemă să devieze traficul pe tronsonul acela. Acum, pe 7 iunie, experimentăm pe segmentul Mărășești – Timpuri Noi, între intersecția Splaiului cu Avalanșei și Podul carosabil Timpuri Noi și nici acolo nu credem să fie nici o problemă. Mai testăm în toamnă la Operă, între Podul Hașdeu și Piața Operei.” – Tamina Lolev- NOD Makerspace

 Un proces de 13 ani care nu se oprește

 E un proiect început acum 13 ani, care a trecut prin etape de eșec, relansare, reorganizare. Și totuși, cu pași mici, un consiliu consultativ, o strategie integrată și bani alocați, lucrurile se mișcă.

„ Știm și de ce suntem aici. În primul rând, Dâmbovița este cea mai complexă infrastructură din România, pentru că vorbim și de metrou, vorbim și de sistemul de canalizare al întregului București. Și sunt, noi am numărat 14 instituții, entități administrative diferite care au câte o bucățică. E foarte greu ca toate acestea să se adune împreună și să facă un proiect împreună. Momentul ăsta, l-am depășit, l-am depășit acum 3 ani de zile, când împreună cu Primăria și Prefectura București, am reușit să adunăm toată lumea într-un consiliu consultativ care are o strategie, are o viziune. Și suntem, să zicem,  într-un stadiu foarte avansat, în care Ministerul Dezvoltării are alocați bani ca să poată să pornească un proiect integrat, care să țină cont de toate aceste, să zicem, necesități, pe care le implică un proiect de mare anvergură.”- Teodor Frolu- Asociația Ivan Patzaichin – Mila 23