Cum să… dezvoltăm abilități de leadership în rândul copiilor?
Articol de Vicentiu Andrei, 5 mai 2025, 06:52
Leadershipul nu e doar un talent înnăscut, ci o abilitate care se antrenează – prin inițiativă, empatie, ascultare și responsabilitate, încă din copilărie sau adolescență.
Un lider autentic influențează prin exemplu personal – comportamente precum curajul, disciplina și consecvența inspiră și construiesc încredere.
Cunoașterea și înțelegerea echipei sunt esențiale – un lider eficient știe ce motivează oamenii și cum să-i mobilizeze fără să-i forțeze.
Abilitățile de leadership sunt utile și în afara rolului formal de lider – calități precum dezinvoltura, inițiativa și empatia ajută în orice context.
Nu e suficient să vrei să fii lider! Și ceilalți trebuie să te recunoască drept unul — influența reală se câștigă în timp, prin comportamente observabile și relevante.
Vorbeam în episodul trecut al podcastului nostru Cum Să…? despre importanța colaborării și despre munca de echipă. Cumva s-a dus discuția noastră și către rolul unui lider, rolul unui conducător de echipă și mi se pare firesc să fie așa. Pentru că, dacă antrenăm spiritul de echipă, cred că putem antrena și calitățile de lider într-un copil sau adolescent care apoi devine adult.
Sunt Flavia Voinea! Amada Bălțățeanu, mulțumesc pentru că suntem și astăzi împreună.
Amada Bălțățeanu: Bine te-am găsit!
Flavia Voinea: Putem antrena calitățile de lider la un copil sau la un adolescent?
Amada Bălțățeanu: Aici a fost o dilemă: te naști sau devii lider?
Flavia Voinea: Păi… și, și!
Amada Bălțățeanu: Eu cred cu tărie în a deveni, dar a deveni în niște condiții… Trebuie să fie ceva în tine care să te atragă, inclusiv ideea asta de a fi înconjurat de oameni. Pentru că o să vedeți că sunt copii, sunt adolescenți, sunt adulți care, spun ei, sunt foarte fericiți când nu sunt neapărat înconjurați de mulți oameni, când poate sunt chiar singuri sau cu foarte puțini oameni și îi numesc ei de calitate.
Deci, cumva e vorba despre a simți că tu ești bine printre oameni. Sau că te umpli cu energie de la oameni și că dai… că n-o să poți doar să iei! E un schimb din ăsta firesc, de fiecare dată.
În funcție de fiecare dintre noi, poți să simți chemarea asta mai pregnant și să-ți iei și rolul ăsta prin care tu vii cu o idee sau le spui celorlalți cât de bună ideea asta sau te te trezești foarte ușor în exprimări de acțiune de genul hai să mergem, hai să construim… Vii cu foarte multe idei ca și call to action către ceva, iar oamenii reacționează și te urmează. Deci ce ai făcut de fapt? Ai dat un impuls…
Flavia Voinea: Ai avut o inițiativă, urmată cumva de acțiune.
Amada Bălțățeanu: Da, dar a venit natural. Ai vrut să miști ceva. Pentru că sunt oameni care vor să miște ceva și sunt oameni care așteaptă să fie mișcați de ceva.
Acuma… până unde poți să mergi ca să te numești sau să te numească ceilalți un leader? Ce ar trebui să faci în mod constant? Ce calități ar trebui să simtă, nu să simți tu, ci să simtă ceilalți că ai? Cum evaluezi, până la urmă, dacă ești în poziția de leader sau nu?
Cel mai simplu este să-ți dai seama cât de ușor se produce partea asta de influențare. Este o formă naturală în care procesul de a convinge vine atât de autentic… și oamenii din jur nu simt că sunt convinși și simt că rezonează cu ideile.
Și atunci… când se întâmplă asta? Când propunerile mele fac matching cu cele dorite de ceilalți. Ca să facă matching înseamnă fie că am noroc big time, dar nu cred că aș putea să am noroc de fiecare dată! Sau înseamnă să-i cunoască pe oamenii din echipă… Și asta este, de fapt! Să-i cunoască!
Flavia Voinea: Cred că trebuie să cunoști echipa respectivă. Să-ți cunoști echipa! Să cunoști ce vrea, obiectivele, scopurile, modalitatea în care poate să ajungă, ce-i mână, ce-i mișcă!
Amada Bălțățeanu: Ce-i mână într-o acțiune?
Flavia Voinea: Ce-i determină să facă lucruri?
Amada Bălțățeanu: Ce-i motivează? Pe ce butoane apeși? Ce lucruri pe care și le doresc și pe care le-au spus vreodată se regăsesc într-o idee sau într-o soluție a ta? Genul ăsta de atenție la cei din jurul nou reprezintă deja o a doua calitate a unui lider, care vine pe lângă inițiativă.
Am avut inițiativa să vin cu o sugestie sau să pun o întrebare. Am atenția vizavi de ceilalți, am capacitatea de a asculta, am capacitatea de a observa niște lucruri, de a le și reține pentru că îmi pasă de ele și apoi, în următorul pas, te întrebi bun, și ce mai faci în plus? Sau ce mai face un om care este atât de ușor acceptat ca și lider? De puterea exemplului iarăși atârnă foarte mult în zona asta, în modul în care te percep ceilalți.
Pentru că dacă tu dai dovadă… poate de curaj într-un anumit moment, poate de tenacitate când e nevoie, poate de disponibilitate să depui un efort constant ca să reușești, poate de disciplină, să nu te abați de la ce ai spus, poate de la pasiunea aia care se simte în modul în care vorbești despre lucrurile care urmează să se întâmple…
Toate astea sunt niște lucruri care îi care inspiră pe ceilalți, sunt văzute, sunt simțite și atunci oamenii văd în tine un om care, poate e mult spus un model, dar ești un om de la care au ce lua. Pentru că noi luăm tot timpul de la de la toți oamenii din jur. Iar ceilalți iau de la noi.
Flavia Voinea: Cred că e foarte dificil, ca lider al unei echipe, să ceri niște lucruri când tu nu le faci. De la să fii organizat până la să vorbești frumos, de la respectă termenul până la să anunți că nu vei face un anumit lucru care-ți era în sarcină.
Cred că e foarte important să faci tu lucrurile astea, să le vadă la tine și de aia spun că se pot antrena calitățile de lider, ca să revenim la începuturile episodului nostru. Pentru că toate lucrurile astea, toate calitățile pe care noi le vedem la un lider sau le considerăm importante pentru un lider, sunt de fapt micro-calități sau micro-abilități.
Amada Bălțățeanu: Exact, eu așa le văd – ca pe skill-uri cumulate.
Flavia Voinea: Exact! Pe care le regăsim în fiecare dintre noi. Dacă le activăm pentru a fi lider sau nu, e deja o decizie individuală! Dar ele pot fi antrenate și e bine să existe într-un om, chiar dacă nu devine lider.
Amada Bălțățeanu: Am avut o discuție cu o mămică, în care ea a spus că nu vrea ca băiețelul ei să fie un lider. Și am zis e foarte OK să nu vă doriți asta sau e foarte OK ca inclusiv el să nu-și dorească asta… Dar, dar pentru că sunt atâtea skill-uri cumulate care te pot propulsa în rolul ăsta… e foarte important să știi că aceste skill-uri, luate separat, pot fi utilizate în diferite momente.
Ele sunt extrem de utile în momentul în care le ai, pentru că ai ce să folosești la momentul potrivit! E bine să fii dezinvolt, ca lider, dar e bine să fii dezinvolt și atât.
Flavia Voinea: Indiferent ce ai fi.
Amada Bălțățeanu: Indiferent ce ai fi! Pentru că sunt niște lucruri care îți permit să încerci, să vezi, să testezi, să fii deschis la nou, să fii curios și atunci astea îți mai deschid o ușă către altceva. Poate nu vreau să fiu lider, dar poate vreau să fiu doar curajos. Ca și calitate, este și în partea unde e liderul, dar poate să fie doar calitatea pe care aleg să o folosesc eu astăzi. Că am nevoie de curaj. E rău? Nu, nu e rău. Se antrenează? Da.
Dar dacă, la un moment dat, în anii care urmează, și dezinvoltura pe care o aveam, și curajul pe care l-am antrenat câteodată, și faptul că am avut inițiativă să facem niște lucruri când ele s-au îngreunat sau chiar s-au blocat… și toate lucrurile astea au fost văzute în diverse secvențe, în diverse momente de către oamenii din jur… asta până la urmă duce la credibilitatea ta. Și la câștigarea încrederii.
Și e foarte posibil, fără să fi dorit vreodată să fi un lider, într-o anumită situație, cineva să zică uite, am văzut cum ai te-ai descurcat acolo sau uite cum ai abordat tu perspectiva asta…
Lucrurile astea sunt foarte valoroase. Ia să vedem, în situația asta cum ai face? Și, pur și simplu, ești invitat să intri, într-un anumit moment, într-un rol sau într-o situație și te regăsești ca, prin toate skillu-uriel pe care tu le-ai avut, le-ai practicat și au fost remarcate, că ești în poziția în care vii cu niște idei.
Nimeni nu poate să zică Fii lider aici! Nu te numește, dar ți se de șansa! O iei, n-o iei…
Flavia Voinea: Cred că persoanele care sunt deasupra altora, fie că sunt coordonator de echipe sau șefi de departamente… oricum s-ar chema…
Oamenii ăștia pot să vadă, dacă sunt atenți la oamenii cu care lucrează, care dintre ei se pot ridica și pot coordona alte echipe de oameni.
Și mi se pare frumos să facă lucrul ăsta, să întindă o mână și să spună Hai, ridică-te! Hai, vezi ce ai putea face!
Pentru că uneori oamenii ăștia, potențial lideri, nu-și dau seama sau nu-și propun…
Amada Bălțățeanu: Nu-și propun, că asta este foarte fain. Sunt și cei care vor neapărat un rol, asta e o altă bucățică… Vorbim despre cei care care nu-și propun, dar care cu lejeritate sunt urmați. Dar ei acolo au arătat niște lucruri în timp, au arătat empatie, au arătat grijă față de oameni, au arătat că le pasă ce gândesc oamenii din jur și cum anumite lucruri care au apărut și au fost puse pe masă au sens, poate, în rezolvarea unei situații.
Au arătat inclusiv că un focus pe obiectiv, adică nu stăm doar să ascultăm și să fim empatici și să ne pierdem din vedere că noi poate aveam ceva de făcut pentru un alt scop! Ținem cont de partea asta, dar avem tot timpul în minte unde vrem să ajungem…
Și atunci suntem atenți la orientarea spre rezultat și la capacitatea de a găsi resursele în mine, dar nu neapărat în mine, ci în ceilalți! Aici este frumusețea: să găsești resursele în ceilalți și, dacă ei nu le conștientizează, să-i ajuți să le conștientizeze…
Flavia Voinea: Și să-i așezi la locurile potrivite. Adică să scoți potențialul din fiecare.
Și pe de altă parte, că spuneai mai devreme, sunt și oamenii care își doresc poziția de lider. Sunt oameni care o cer, o solicită, se pregătesc pentru asta sau vin și spun eu vreau să fac. Asta e altceva. Nu e bine, nu e rău, e doar altceva.
Amada Bălțățeanu: E doar altceva. Și oamenii ăștia pot să aibă succes sau pot să-și dea seama că sunt probleme care apar în echipă.
Pentru că trebuie să-ți dorești să fii lider și trebuie ca oamenii să te accepte ca lider. Dacă una dintre cele două este descalificată, rezultatul n-are cum să nu aibă de suferit.
Mai mă amuzam câteodată, în diverse proiecte cu tinerii, că ziceau hai să votăm. Da, măi, puteți vota. Este o opțiune și asta, întotdeauna votul e opțiune.
Dar imaginați-vă că, dacă cinci oameni vor și patru nu vor… Nu e nevoie ca cei patru să facă ceva distructiv, adică să fie demotivați. E suficient să fie doar nemotivați. Adică sunt în poziția neutră, în care e foarte greu să miști pe cineva. Și atunci rolul liderului ar fi ca, mai întâi, să poată să vadă ce pot să facă oamenii respectivi care îl doreau pentru ca lucrurile să se miște și apoi să investească, să investească, să investească în construcția cu ceilalți patru, care ei au fost în poziția de a nu-și dori. Ca să pot să ai o echipă, trebui atrași și ei lângă ceilalți. E o variantă care implică mult mai multă energie și timp ca să poți să ajungi, apoi, cu întreaga echipă, spre un rezultat.
Până la urmă, încă o dată, ne dorim sau nu ne dorim să fim lideri… asta chiar cred că este o treabă care vine din suflet, dar calitățile care stau la baza unui bun lider și care reușește împreună cu oameni să atingă rezultate, asta înseamnă dezvoltare de mai multe skill-uri și cred că asta ar trebui să avem în minte cu toții: Hai să dezvoltăm skill-urile astea pentru că, dacă situația va fi acolo unde ele mă duc în poziția de lider, să pot să obțin rezultate bune. Dacă situația nu mă va duce în poziția de lider, dar pot să folosesc lucruri din cele pe care le-am dezvoltat, atunci doar să fiu capabil să le scot în față și să obțin ceea ceea ce-mi propun.
Flavia Voinea: Să știm să facem cât mai multe lucruri sau să putem să atingem cât mai multe butoane într-o echipă, pentru că rău nu ne va fi!
Dacă vom ști lucrurile astea, n-are cum să ne fie rău.
Poate că nu vom ajunge în poziția de lider dacă nu ne dorim asta, dar asta e opțiune…
Mă gândeam că e important să colaborez fie de pe poziție orizontală, de egalitate, fie din poziția ușor superioară pe care, vrând-nevrând, o are un lider…
Amada Bălțățeanu: care vine la pachet și cu niște responsabilități!
Flavia Voinea: Da, vine la pachet! Și eu cred foarte tare în puterea exemplului că tu trebuie să faci înaintea celorlalți… să știi să faci, să știi să ceri și pentru a ști să evaluezi ceea ce fac ei.
Deci e bine să antrenăm diferite calități în tineri, copiii, adolescenți pentru că le vor fi utile în viitor, chiar dacă nu vor ajunge la poziția de lider.
Amada Bălțățeanu: Chiar dacă nu-și vor dori să fie în poziția de lider, da. Dar a le avea este, probabil, cel mai puternic diferențiator al lor.
Flavia Voinea: Super, mulțumim frumos! Suntem Amada Băltățeanu și Flavia Voinea, iar acesta a fost un nou episod Cum să…?.