Societate, algoritmi, psihologie umană: trei vulnerabilități la dezinformare
Articol de Vicentiu Andrei, 19 martie 2025, 09:43
Flavia Durach, conferențiar universitar doctor în cadrul Facultății de Comunicare și Relații Publice și specialist în dezinformarea în mediul online, ne prezintă marca reportajelor de calitate: diversitatea surselor de informații!
Bine te-am regăsit!
Poate că te gândești că oamenii care cred și distribuie dezinformare pe rețelele sociale sunt naivi, needucați, sau vor să facă rău celorlalți. Parțial, așa este. Însă cercetările sugerează că dezinformarea devine un fenomen de impact sub acțiunea a trei tipuri de biasuri: psihologice, sociale și tehnologice.
Un bias este o tendință sistematică de a interpreta informațiile într-un mod subiectiv, influențat de factori cognitivi, emoționali sau sociali. Prezența biasurilor presupune favorizarea conștientă sau inconștientă anumitor unei idei sau grupuri, prezența prejudecăților și stereotipurilor, sau distorsiuni în interpretarea datelor științifice. Biasurile cognitive sunt parte a naturii umane, ceva firesc în modul în care funcționăm, însă dacă rămân neconștientizate pot avea consecințe serioase, ducând la decizii proaste și concluzii greșite despre diferite situații.
O echipă de cercetători de la Universitatea din Indiana, citați de publicația „Scientific American”, descriu cele trei tipuri de biasuri despre care spuneam la început că facilitează răspândirea dezinformării.
În primul rând, acționează biasurile cognitive. Acestea își au originea în modul în care creierul procesează informațiile pe care fiecare persoană le întâlnește zilnic. Creierul poate gestiona doar o cantitate finită de informații, iar rețelele sociale și modul în care funcționează internetul astăzi conduc către supraabundență de informații. Din păcate, ideile cele mai vizibile, care ne atrag și mențin atenția, nu oferă neapărat informații de calitate. Pentru a evita supraîncărcarea, creierul folosește o serie de scurtături mentale, care în contexte nepotrivite pot deveni biasuri și pot facilita distribuirea dezinformării.
În al doilea rând, acționează biasurile sociale. Contextul social, modul în care ne selectăm prietenii ajung să influențeze și informațiile la care suntem expuși. De exemplu, cercetătorii au descoperit că pot deduce care este orientarea politică a unui utilizator de Twitter doar analizând preferințele partizane ale prietenilor săi. Ân acest context, rețelele sociale, cele care pun oamenii cu afinități similare împreună, sunt deosebit de eficiente în răspândirea informațiilor. Comunitățile online devin pepiniere de dezinformare atunci când sunt deconectate de alte părți ale societății și izolate de puncte de vedere diferite.
În al treilea rând, algoritmii utilizați pentru a determina ce văd oamenii online sunt și ei biasați sau amplifică biasurile cognitive ale utilizatorilor. Atât platformele de social media, cât și motoarele de căutare îi folosesc. Aceste tehnologii de personalizare sunt concepute pentru a selecta doar cel mai captivant și relevant conținut pentru fiecare utilizator în parte. Însă, făcând acest lucru, ele pot ajunge să întărească biasurile cognitive și sociale ale utilizatorilor, făcându-i și mai vulnerabili la manipulare. Mai mult decât atât, pe rețelele sociale apare biasul popularității- conținutul care devine trending pe platformă este evaluat în funcție de numărul reacțiilor la acesta, nu în funcție de calitate sau alte criterii obiective. Cercetătorii au descoperit că un algoritm conceput pentru a promova conținutul popular poate afecta negativ calitatea generală a informațiilor disponibile.
Atât pentru azi, rămâi cu BucureștiFM, sursa sigură de informații!
Pentru că suntem bombardați de informații contradictorii, senzaționale, uneori plauzibile, pentru că fiecare dintre noi s-a întâlnit cu fenomenul fake news în social media, pentru că nu știm pe cine să credem, ne-am gândit să o credem pe Flavia Durach, sursa noastră de încredere în ceea ce privește fenomenul dezinformării.
Ascultă-i rubrica „Break the fake! Informare despre dezinformare” în fiecare miercuri pe 98,3 FM de la 09:15, 13:40 și 18:30! Dacă ai pierdut-o, mai ai o șansă, sâmbătă la 09:20 sau duminică la 16:20.
