Află cum poate Dâmbovița să devină noul punct de atracție al orașului

Articol de Monica Liche, 5 martie 2025, 17:10

Bucureștiul face pași spre un viitor mai verde prin proiecte care promovează sustenabilitatea și reziliența climatică. De la crearea unui spațiu educațional verde pentru copii până la revitalizarea râului Dâmbovița, aceste inițiative își propun să transforme orașul într-un loc mai prietenos cu mediul. Ce impact vor avea aceste schimbări? Cum pot fi implementate soluțiile verzi la nivel urban?  Am discutat despre toate acestea cu Alina Kasprovschi, Director Executiv al Fundației Comunitare București, invitata Ioanei Brușten #InComunitate

Între betoane și nevoia de spații verzi

Bucureștiul resimte din plin efectele dezvoltării haotice. Cu fiecare an, temperaturile cresc, poluarea atinge cote alarmante, iar orașul pare să devină din ce în ce mai neprietenos cu locuitorii săi. În lipsa unui plan urbanistic care să echilibreze construcțiile cu protecția mediului, Capitala riscă să rămână în coada clasamentului  celor mai slab adaptate orașe europene la schimbările climatice. Însă, lucrurile se pot îmbunătăți.

“Ne uităm la cât de irespirabil s-a făcut Bucureștiul și mai ales cât de mare e diferența între temperatura la umbră, temperatura la soare, cât de mult soare e și ca e din ce în ce mai puțină umbră în București și așa mai departe.

Dacă ne uităm că trei din cele cinci cele mai călduroase zile, din ultimul secol, au fost în ultimii 5 ani, e clar că lucrurile deja se schimbă. Sigur, iarna e drăguț, când sunt 10° afară, ne place să mai renunțăm la haine, dar vine imediat reversul.  Așa au apărut aceste două proiecte care se uită la două zone foarte diferite.”

Dâmbovița, de la canal de tranzit la râu accesibil comunității

 În acest context al schimbării climatice,  Fundația Comunitară București propune soluții care să îmbunătățească viața bucureștenilor. Astăzi, Bucureștiul ratează un potențial imens: acela de a folosi apa râului Dâmbovița ca element de răcorire, recreere și consolidare a unei comunități urbane. Un nou proiect  își propune să schimbe acest lucru prin revitalizarea unui tronson de râu la Timpuri Noi.

„Dâmbovița, așa cum o vedem azi, este mai mult un obstacol decât un element al orașului. În loc să fie un spațiu public utilizat, este un canal între betoane, închis între garduri și poduri. Vrem să schimbăm asta și să le oferim oamenilor acces la râu.

 (…)Ce propun cele două organizații pe care le-am finanțat în acest proiect legat de Dâmbovița, și anume Asociația Nod Makerspace și Asociația Mila 23 Ivan Patzaichin, este să ne uităm la Dâmbovița ca la un spațiu pe care îl putem utiliza în oraș și la aceste debarcadere, în mod specific debarcaderul de la Timpuri Noi, în cazul acestui proiect, care să fie redat comunității. Și asta înseamnă să putem să ne plimbăm cu caiacul pe Dâmbovița, să măsurăm calitatea apei din Dâmbovița și să vedem dacă nu cumva ea este o apă în care putem să facem baie, să ne uităm ce ar presupune să putem să bem apă din Dâmbovița, dacă poți să-ți imaginezi asta”

 Model de regenerare urbană

 Râurile sunt repere esențialeîn viața marilor orașe europene, locuri de întâlnire și activități. Aceste cursuri de apă sunt gândite pentru oameni, nu doar pentru infrastructură. De ce n-ar putea fi și Dâmbovița la fel? Pe lângă impactul social, proiectul aduce și beneficii ecologice.

“În toate orașele mari europene râul s-a întors să fie parte din natură și nu pur și simplu un șanț plin cu apă, pe lângă care trecem și nu ne interesează.  El vine cu povești și umbră, și răcoare. Apropo de reziliență climatică. De fapt, ăsta este motivul pentru care am ales acest proiect. Pentru că apa din Dâmbovița, ca apa din orice râu și lac, poate să ajute la echilibrarea temperaturilor, cu condiția ca acel râu să fie un râu pe care și oamenii să poată să-l să-l utilizeze.”

 Parcul Lumea Copiilor, un refugiu natural în mijlocul orașului

 Nu doar râurile pot deveni aliați ai orașului în lupta cu schimbările climatice. Spațiile verzi joacă un rol esențial în menținerea unui aer respirabil și a unor temperaturi suportabile vara. Un exemplu este Parcul Lumea Copiilor, unde un teren care se inunda frecvent va fi transformat într-un „sponge park” – un spațiu capabil să absoarbă și să refolosească apa pluvială.

„ Ce au descoperit cei de la asociație este că într-o porțiune a parcului Lumea Copiilor a existat mai demult o mlaștină, și acuma nu e doar că o reconstruim,  această mlaștină tinde să se inunde la fiecare ploaie și să creeze probleme în parc. O zonă din parc care devine inutilizabilă și care presupune foarte multe resurse să poată să fie redată în felul în care arată acum Parcul Lumea Copiilor și pe care asociația își propune să-l transforme într-un spațiu, în engleză se numește ‘sponge park’, care atunci când se inundă să poată să se transforme într-un iaz, atunci când este un pic mai uscat, să redevină un spațiu verde și în care natura să poată să să coexiste cu oamenii.”

Un spațiu educațional în mijlocul naturii

 Dincolo de beneficiile climatice, proiectul din Parcul Lumea Copiilor își propune să devină și un loc de învățare pentru cei mici. Astfel, acest proiect nu doar că transformă un teren problematic într-un loc plăcut, dar creează și un model pentru viitoarele amenajări urbane.

„ Cei din asociație, dincolo de faptul că vor avea acest acest spațiu și îl vor reamenaja, vor reamenaja zone din parc prin a le transforma din acele pajiști cu gazon, cu iarbă și atâta tot,  în spații, în pajiști naturale. Asta înseamnă flori locale, floră spontană care va  va crește, va fi cosită. Oamenii vor învăța că așa arată natura, așa arată un spațiu plin de flori în care vin polenizatori naturali și, e foarte important și pentru copii să învețe lucrul ăsta. Drept urmare ei vor lucra foarte mult și în ateliere educaționale pentru copii, le vor arăta copiilor ce floră și faună există în București, pentru că sunt foarte multe specii de brotăcei, de șopârle, nimic periculos, și chiar vom învăța să coexistăm cu natura.”

Bucureștiul face un pas spre neutralitate climatică

 Bucureștiul face parte dintr-un proiect care urmărește transformarea orașelor europene în spații neutre din punct de vedere climatic. Programul „MO100 – Orașe Neutre Climatic” este o inițiativă lansată de Comisia Europeană, iar în România, zece orașe au fost selectate pentru a lucra în această direcție. Pe lângă o strategie bine pusă la punct, acest demers va aduce și studii de caz  prin care Bucureștiul poate învăța din exemplele altor orașe europene.

 „Aș mai spune un lucru apropo de autorități, există acel proiect numit MO100 – Orașe Neutre, din punct de vedere climatic. E un proiect care a plecat de la Comisia Europeană, dar pentru care există acum un frate mai mic în România, care a selectat 10 orașe pentru a lucra către acest deziderat, de a deveni neutre climatic.  Bucureștiul este unul dintre ele și chiar în aceste zile se lucrează la contractul climatic pentru București. Partea bună este că se lucrează nu într-un birou al Primăriei Capitalei, unde cineva scrie ce știe el să scrie, ci se lucrează în parteneriat cu experți și cu societatea civilă. Am participat la o întâlnire acum aproape 2 săptămâni, cred, organizată de Primăria Capitalei, în care am fost 50 de oameni într-o sală, fiecare pe nivelul lui, pe aria lui de expertiză.

 (…)Ce ne va aduce contractul acesta climatic? Nouă, locuitorilor, ne va aduce în primul rând o direcție. Ce avem de făcut în perioada următoare, ne va aduce, apropo de ce mă întrebai mai devreme, studii de caz, ce fac alte orașe.  Ne va aduce procese de învățare din partea altor orașe, cum au făcut ei, nu doar că au făcut, ci exact care sunt pașii prin care au făcut lucrul respectiv. Și, ne va aduce și finanțări adresate Bucureștiului, ceea ce e întotdeauna o veste bună, mai ales într-un an așa cum este 2025, în care bugetul Primăriei Capitalei e destul de mic. În momentul în care vorbim de finanțare, deja lucrurile par mult mai posibile.”