Cum să rămâi în siguranță în cazul unei situații de urgență

Articol de Monica Liche, 3 martie 2025, 17:02

Săptămâna Protecției Civile, desfășurată între 26 februarie și 4 martie, aduce în prim-plan exerciții practice, cursuri de prim ajutor și demonstrații menite să crească gradul de conștientizare asupra pericolelor. Cum poate fiecare cetățean să contribuie la siguranța colectivă? Suntem pregătiți pentru dezastre naturale și alte situații critice? Am discutat despre toate acestea cu Dr. Raed Arafat, Secretar de Stat în Ministerul Afacerilor Interne și Șef al Departamentului pentru Situații de Urgență, invitatul Ioanei Brușten #InComunitate.

Responsabilitatea fiecărui cetățean în situații de urgență

 Atunci când ne aflăm în fața unui dezastru, fiecare secundă contează. Dincolo de reacția autorităților, care sunt pregătite să intervină, realitatea este că  cei care pot face primii diferența suntem noi, cetățenii obișnuiți. Raed Arafat, Secretar de Stat în Ministerul Afacerilor Interne și Șef al Departamentului pentru Situații de Urgență subliniază aceast lucru:

„Vorbim de rolul nostru ca cetățeni simpli, carenu trebuie să fie unul pasiv, în care nu facem nimic, cât mai degrabă să fie soluție. Să fie persoana care participă la sprijinirea vecinilor, la sprijinirea familiei, la sprijinirea oricărei persoane care are nevoie de ajutor. Până ajung forțele de intervenție, omul de rând devine cel mai important intervenient, care îi poate ajuta pe semenii lui, în zona în care se află.”

Această realitate ne arată necesitatea unei populații educate și instruite. Pregătirea nu înseamnă doar cunoașterea unor măsuri de siguranță, ci și capacitatea de a rămâne calm și de a reacționa eficient în momente critice.

“(…)Asta înseamnă că persoana respectivă să fie pregătită, să știe să facă prim-ajutor, să știe ce e de făcut, cum intervine, să știe ce nu e de făcut, ce trebuie evitat.”

Educația pentru prevenție

 Prevenția joacă un rol important în reducerea riscurilor. Din acest motiv, campaniile de informare sunt esențiale, iar una dintre resursele importante puse la dispoziția cetățenilor este portalul fiipregătit.ro. Raed Arafat subliniază importanța cunoașterii regulilor de bază:

„ Prevenirea este extrem de importantă și atunci când noi învățăm despre situațiile de urgență și știm cum să le prevenim, putem să fim un factor care participă la prevenirea acestora. Trebuie să știm cum să reacționăm, trebuie să știm cum să prevenim, trebuie să știm cum să prevenim un incendiu într-o casă, cum să prevenim o situație de urgență care poate să fie generată prin faptul că nu se respectă unele reguli.  

(…)Să luăm exemplu cutremurul. Dacă n-ai învățat, până acum, că nu trebuie să cobori pe scări și te apuci să cobori pe scări, iar scara se rupe, ai automat victime.”

Maratoanele de resuscitare

 În situații de urgență, până la sosirea forțelor de salvare, cunoașterea tehnicilor de prim-ajutor poate face diferența dintre viață și moarte. Maratoanele de resuscitare organizate de DSU sunt un exemplu de instruire practică a populației, iar impactul lor este semnificativ:

“S-a făcut un curs de prim ajutor și pot să vă spun că au fost peste1600 de persoane între orele 12:00 și 22:00.

 (…)Ieri am fost acolo și am văzut familii cu copii, cu tot, stăteau la una dintre stații și unul dintre voluntari le explica exact ce să facă, dar și aplicau pe manechin. Asta este extrem de important pentru noi, iar aceasta e una dintre modalitățile de pregătire a populației, să fie parte din soluție, nu parte din problemă.”

 Trusa de urgență este o necesitate

 Responsabilitatea începe cu fiecare dintre noi, iar aici informarea corectă și măsurile simple ne pot salva viața. Puțini oameni se gândesc la cât este de important și necesar să își alcătuiască o  trusă de urgență. Asta până când se confruntă cu o situație limită.

“Trusa de urgență care, depinde acum de țară,  trebuie pregătită pentru o perioadă între 3 și 7 zile. Noi ne bucurăm dacă ar avea de 3 zile. Trusa de urgență este foarte importantă. Asta include apă,  2l de persoană, pe zi. Include alimentele de bază. Dacă ai copii, să ai un stoc de lapte praf pentru ei, dacă iei medicamente să ai anumite doze de medicamente valabile, în stocul tău, pentru că s-ar putea să nu găsești farmacii. Să ai o sumă mică de bani cash la dispoziție, pentru că s-ar putea să nu meargă bancomatele. Deci, toate astea fac parte din pregătirea ta ca cetățean, să fii rezilient, să fii pregătit a face față unei situații de urgență.”

Siguranța în situații de criză

Deși România a făcut progrese în ceea ce privește gestionarea situațiilor de urgență, mai sunt multe aspecte care trebuie îmbunătățite. De la infrastructura spitalicească, la capacitatea de spitalizare și adaptabilitate la noile condiții, toate joacă un rol important în eficiența răspunsului în caz de dezastru.

“Când ai un dezastru și ai un număr mare de persoane rănite cu arsuri, cu orice, noi trebuie să avem deja planurile noastre întocmite și trebuie să se bazeze pe realitate. Cea mai bună soluție este să creștem capacitatea, chiar dacă este o capacitate de rezervă care e închisă până o deschidem când este o problemă.(…) capacitatea trebuie să aibă rezervele prestabilite prevăzute și nu să începem să găsim soluții în timpul calamității.”

(…) Un lucru care noi l-am văzut în timpul pandemiei, care e unul din lucrurile pe care le-am identificat, este lipsa adaptabilității nevoilor într-o calamitate. Adică încercăm să aplicăm regulile care se aplică în situația de normalitate, pe o situație total ieșită din normalitate, pe când noi trebuie să avem o flexibilitate în acest sens. De exemplu, dacă noi spunem că trebuie să avem, cum să spun, un număr de metri pătrați pentru un pat de terapie intensivă, cea mai simplă chestie, noi spunem că trebuie să ai 16 sau 18m² de exemplu, în situație de calamitate dar, dacă crește numărul de victime, s-ar putea ca ca cei 18 m²  să scadă, dar asta trebuie să acceptăm.”