Află dacă Bucureștiul poate deveni un oraș inteligent și sustenabil
Articol de Monica Liche, 25 februarie 2025, 17:05
Orașele inteligente nu mai sunt un concept al viitorului, ci o necesitate pentru dezvoltarea sustenabilă a comunităților urbane. În acest context, Asociația Română pentru Smart City (ARSC) și EUROEXPO Fairs au inițiat un parteneriat strategic pentru a aduce mai aproape de administrațiile locale soluțiile inovatoare care pot transforma orașele. Ce impact vor avea aceste inițiative asupra dezvoltării urbane? Ce soluții există pentru orașe mai sigure, mai eficiente și mai prietenoase cu locuitorii? Am discutat despre toate acestea cu Eduard Dumitrașcu, președintele Asociației Române pentru Smart City, invitatul lui Răzvan Ursuleanu, #ÎnComunitate.
Avem nevoie de o strategie pe termen lung
Discuțiile despre orașe inteligente nu trebuie să rămână doar la nivel de teorie. Avem nevoie de soluții concrete, de investiții strategice și de o viziune unitară asupra modului în care se dezvoltă comunitățile urbane.
“Primul proiect al acestui parteneriat se întâmplă la Romexpo, în perioada 9-11 aprilie. Încercăm să creăm mai mult decât un eveniment, mai mult decât o expoziție. Vorbim despre un festival, un festival al oamenilor, al tehnologiilor, Vorbim despre energie, vorbim despre mediu, vorbim despre soluții sustenabile, vorbim despre administrații locale, dar în cele din urmă, de asta am spus că este un festival dedicat oamenilor.”
Orașele inteligente – între concept și realitate
Orașul inteligent nu mai este doar o ambiție a viitorului, ci o necesitate cu caracter urgent. Pentru că în România digitalizarea încă înaintează cu pași nesiguri, discuția despre „smart cities” ridică o întrebare esențială: ce înseamnă cu adevărat un oraș inteligent?
“La bază, un smart city este despre oameni, nu despre tehnologie, nu despre mediu, nu despre transport. Trebuie să înțelegem că tehnologia, în toate formele ei, reprezintă uneltele de lucru pe care noi le avem la dispoziție, atunci când vorbim despre aceste comunități inteligente.
Smart city nu înseamnă tehnologie, nu înseamnă transport public electric, înseamnă calitatea vieții pentru comunitate, da, îmbunătățirea calității vieții. Deci, o definiție foarte scurtă a unui concept de smart city ăsta ar trebui să fie, din punctul nostru de vedere, și asta este ceea ce noi, în aproape 10 ani de activitate, am făcut în România, să îmbunătățim calitatea vieții pentru fiecare locuitor din acea comunitate.” – Eduard Dumitrașcu, președintele Asociației Române pentru Smart City
Bucureștiul și realitatea digitalizării
Bucureștiul ar putea avea un loc fruntaș într-un clasament al orașelor inteligente din țară, dar lucrurile nu sunt atât de simple. Există sectoare care au făcut pași mari spre digitalizare și altele care abia își pun la punct strategiile. In mod evident, este nevoie de o viziune comună, de o direcție clară, pentru a obține rezultate reale.
„ Nu avem o lege a zonei metropolitane, nu avem o comunicare reală și o colaborare reală a tuturor unităților administrativ-teritoriale. Spuneam să încercăm să ne uităm la toate cele șapte primării, șase sectoare plus Capitala și atunci vom vedea că avem abordările diferite. Prin urmare, la materia numită digitalizare în Sectorul 4, acolo clar suntem olimpici. Cu alte cuvinte, pandemia a prins administrația locală din sectorul patru foarte pregătit. Au pivotat foarte repede, au înțeles toate nevoile, s-au dus către școli, s-au dus către mediul privat, s-au dus către comunitate și au digitalizat absolut totul.
(…)La calitatea aerului, putem să ne uităm în Sectorul 3, unde s-a investit destul de mult.” – Eduard Dumitrașcu, președintele Asociației Române pentru Smart City
De ce este importantă colectarea și centralizarea datelor?
În multe orașe europene, datele colectate de senzori ajută la optimizarea transportului public, la îmbunătățirea infrastructurii și la reducerea poluării. Una dintre cele mai mari probleme ale administrațiilor locale este lipsa unui sistem unitar de colectare și interpretare a datelor. Fie că vorbim despre calitatea aerului, despre mobilitate urbană sau despre utilizarea resurselor, fără date precise nu putem lua decizii corecte.
“Mi-ar plăcea foarte mult să vorbim despre date. Noi nu luăm în serios aceste date și cum ne pot ajuta ele.
(…)Până vorbim despre o Românie Smart Nation, trebuie să ducem lucrurile la nivel micro – microcartier, micro-proiect. Dacă integrăm aceste date și le folosim corect, înseamnă, în primul rând, optimizarea cheltuielilor. Putem să luăm aceste date și să le ducem în strategiile noastre, presupunând că le avem.”
Smart City în România: unde suntem și unde trebuie să ajungem?
Dezvoltarea orașelor inteligente în România este, în mare parte, un proces fragmentat. Unele sectoare și orașe au făcut pași importanți, altele abia încep să exploreze acest concept. Este nevoie atât de un cadru legislativ clar și coerent, de colaborare între administrațiile locale și de investiții serioase în tehnologia care ne poate ajuta să construim orașe smart.
„România, din păcate, din ce știu eu, este singura țară din Uniunea Europeană care nu are niciun proiect de Digital Twin. Digital Twin înseamnă să facem o reprezentare digitală a orașului nostru, să avem acces la date și să ne imaginăm, ceea ce ar fi foarte tare, pentru toate primăriile din București, când ar vrea să facă o investiție, să modeleze, nu știu, de la construcția unei clădiri până la cum circulă curenții de aer, dispersia poluării. Deci, astea sunt date care ți-ar putea arăta, în timp real, impactul pe care o investiție o poate avea la un moment dat.” – Eduard Dumitrașcu, președintele Asociației Române pentru Smart City
